Citate despre noapte și pace, pagina 6
Textele de mai jos conțin referiri la noapte și pace, dar cu o relevanță mică.
Țara mea
Țară mea cu duh de pace, Țara mea cu duh de dor
Aș striga să mă audă Ștefan Sfânt și-al meu popor!
Putna, clopote-răsună și Vrancioia vine iar,
Să-și jerfeasca toți feciorii, pentru-al țării ei hotar!
Țara mea plină de floare și de verde frematand
Te aud în nopți cu stele, cum jelește-al tău pământ
Cum pe câmpuri se jertfește grâul să mai dea un rod
Dar mișeii prinși în roată, vor să-ți cânte un prohod!
Țara mea cu munți de sare și cu cerul luminos
La hotar ai scris cu sânge, peste chipul glorios
Și-a pus sabia în teacă, să infloreaca iarăși maci
Dar de-o vreme îngândurată te jerfesti, jelești și taci...
Țara mea cu râuri line și cu nuferi prinși de ape
Îți doresc să ai lumină și de toți copii parte
Să-i aduci la vatra sfânta, unde focul este viu
România mea frumoasă, eu tot tânăra te știu!
[...] Citește tot
poezie de Camelia Cristea din Confluente literare, ianuarie 2020
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Române, frate române!
Somnoroase parlamente
Stau la cârma țării încă,
Din motive evidente...
Noapte-adâncă!
Unii spun că nu prostia,
Ci străinii sunt de vină
Pentru ce-i în România...
Noapte lină!
Când subțire-ți este ciorba,
Când adie vântu-n pungă,
Tu, române, ține-ți vorba,
Noapte lungă!
Peste plai frumos de țară,
Pleacă șefii să se culce,
Dacă viața ți-e amară,
Noapte dulce!
[...] Citește tot
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă universului
Univers fără de margini, prinzi în plasa ta de stele
Suflete pierind în noapte, îngeri, clipe efemere...
Numeri vieți nenumărate, torci a timpurilor caier,
Tu știi și durerea vieții și a sufletelor vaier.
Tu ești clopot nemuririi, îngerilor torci cenușă
Și-o așezi ca pe-o comoară la a sufletului ușă.
Din a inimilor piatră numai tu cerni praf de stele,
Peste lumea în mișcare, peste vise și poeme.
Univers fără de margini, prinzi în plasa ta de stele
A oceanului morminte, veșnic strânse-n lanțuri grele
Și din valuri sidefate ce se cațără-n genune,
Peste stânci închipuite, lași însemnele-și anume,
Ca un voal de transcendență să unească veșnicii,
Spre a nu cunoaște moarte, noaptea, zările pustii.
Sufli aur și lumină și-n cuvinte miere groasă,
Pentru-a ospăta mesenii la venirea lor acasă.
Suflete pierind în noapte, îngeri, clipe efemere,
Toate, toate-s ale tale, univers de praf de stele!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revistă de front
motto:
Peste tot miroase a război,
Strănutăm de-atâta praf de pușcă,
Dormitează conștiința într-o cușcă
Și pe umeri o purtăm tot noi.
Ziua bună, veri soldați,
Cum o să ajungeți voi
În postura de eroi,
Fără tați adevărați?!
Nu curajul vă lipsește
Și nici solda după grad,
Când scad apele la vad,
Nu te duci să mai prinzi pește;
În zadar priviți cu teamă
La revistele de front,
Că virtutea-i un afront
Ca Hamlet, orfan de mamă!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel
Prin vișini vântul în grădină
Cătând culcuș mai bate-abia
Din aripi, și-n curând s-alină,
Iar roșul mac închide floarea,
Din ochi clipește-ncet cicoarea
Și-adoarme-apoi și ea.
Eu cred c-a obosit pădurea,
Căci ziua-ntreag-a tot cântat
Și tace-acum gândind aiurea.
Sub dealuri amurgește zarea,
Se-ntunecă prin văi cărarea
Și-i umbră peste sat.
Peste culmi încet amurgul moare
Și-ntors cu fața cătr-apus
Dă semne nopții din ponoare.
Ea-mbracă haine-ntunecate
Și liniștit din aripi bate
Plutind tăcută-n sus.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petale de toamnă
Petale de toamna mai plâng peste noi,
E vremea frumoasă, chiar daca sunt ploi,
Ne picura viața petale de vis
In păr peste ochi, peste frunti de abis.
Mai trece un an, in toamna intrăm
Pe-aripi de Iubire cu Viața zburăm,
Minune e Oameni sa poți să zâmbești
Să numeri petale și frunze cerești
.
E viața și vara și toamna arzând
E și primavara muiata-n Cuvânt
[...] Citește tot
poezie de Felicia Felidiorean (25 octombrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pacea lucrurilor simple, primordiale
Când disperările acestei lumi cresc în mine
și mă trezesc noaptea la cel mai mic zgomot, temător
pentru ce-ar putea deveni viața mea și-a copiilor, m-apropii
de locul unde-și odihnește frumusețea rața sălbatică, cobor
lângă firul apei acolo unde pescuiește marele stârc.
Pătrund în pacea lucrurilor simple, primordiale,
care nu-și taxează propriie vieți anticipând necazurile viitoare.
Intru în realitatea apelor calme, a lucrurilor esențiale.
Și simt deasupra stelele zilei, stele care
deși nu se văd, există. Mă odihnesc o vreme-n această
lume binecuvântată și-s liber ca un delfin în mare.
poezie de Wendel Berry, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit de vacanță
cocoșul ascuns în cântecul nopții
este ca o săgeată vibrând în timpanele tale,
arcașul cu pene harnic nu pregetă
să cheme zorile,
joacă ping-pong cu neuronii tăi,
aceștia se zbat
să caute liniștea
precum peștii pe uscat se zbat după o gură de aer,
inima ta sedusă de armonia cerului
nu are pace,
cu pupilele dilatate sfarmi noaptea,
ca și cum te-ai agăța de pânze de păianjen ce se rup
strângi în piept aerul aspru al dimineții
și tânjesti după tăcere ca după o amintire dragă.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit de vacanță
cocoșul ascuns în cântecul nopții
intră în timpanele tale asemeni unei săgeți,
arcașul cu pene harnic nu pregetă
să cheme zorile,
joacă ping-pong cu neuronii tăi,
aceștia se zbat
să găsească liniștea
precum peștii pe uscat se zbat după o gură de aer,
inima ta sedusă de armonia cerului
nu are pace,
cu pupilele dilatate sfarmi noaptea
ai în piept aerul aspru al dimineții
vrei să strângi în brațe tăcerea
dar ea asemeni unei dive ce nu se lasă cucerită
îți aruncă un surâs obraznic.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună nebună
dorința poetului este
să scrie în liniște poezie
dar
liniștea poeziei ce-o scrie
pace nu-i dă nicidecum
atunci
dorința poetului este
să iasă din liniște, cum
plină
iese și luna din capul
nopții... și urlă nebună
așa
cum dorința poetului es
te să scrie... să scrie...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anticarul
Cunosc mersul vremii
După cum îmi vând cărțile,
Jocul lor între rafturi
Și restul lumii
E un indiciu sigur.
Când au versurile căutare
Se întâmplă nunți,
Pântecul fetelor are nevoie
Să adoarmă frumos până seara
De cântece de leagăn.
După ce-l vând pe Homer
Am o oră de pace,
Când se întoarce la mine
Trebuie să rătăcesc zece ani pe mare.
Enciclopediile legate în piele de șoareci
Se urnesc cel mai greu
Și când le văd în stradă
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baraba
Ai auzit vreodată, prietene, de Mine,
pe când în largul lumii cutreierai semeț,
pe când cu lănci și scuturi, cohortele străine
te căutau să-ți ceară al vieții tale preț?
Ai auzit vreodată, prietene, de Mine,
când floarea vieții tale își scutura podoaba?
Ca să te scap de lanțuri, de moarte și rușine,
Eu am murit pe cruce, în locul tău, Baraba...
Eu răsădisem pacea, tu semănai furtuna.
Și pe-amândoi mulțimea ne-a pus pe un cântar.
Minciuna cea din umbră alese-atunci minciuna,
tâlharii cei cu vază cerură pe tâlhar.
Puteam să zbor din lume, sătul de-ai ei urgie.
Și-atunci mulțimea oarbă te-ai fi cerut degeaba.
Dar M-am gândit la tine, privind spre veșnicie,
și am murit pe cruce, în locul tău, Baraba...
Te chem și astăzi: Vino și vom străbate norii!
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea fără nume
Prin muzica sfințită și raiul din sufletul tău, copile
Ai să atingi suflarea unor destine
Și ai să prețuiești lumina din care te-ai născut
Acolo e puritatea unei mame bune
Acolo se găsesc albastrele raze din noaptea fără nume
Și plinul meu din care cresc în fiecare zi
Să știi că e credința în Domnul Iisus
Doar El mă ține cu lacrimi duioase
În fiecare noapte mă mângâie
Și-mi redă pacea de care am nevoie...
Sunt tot mai singură... și nu vreau să mor.
Decât prin fiecare vers de iubire...
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
Dacă mâna ta a venit, rece, în răcoarea nopții,
Și mi-a atins fruntea, trezindu-mă ca să te pot vedea
Stând acolo rece în răcoarea nopții,
Eu, care mă tem de stafii, n-aș avea nici o teamă.
Te-aș întâmpina cu cele mai duioase cuvinte, o clipă tovarăși,
Iar tu ai surâde, un surâs trist. Apoi, ai pleca iarăși.
N-ar fi nimic, dar nimic mortal în moartea ta,
Pentru ca iubirea ta a fost întotdeauna un fel de râs
Care accelera viața și care n-avea cum muri în ora morții tale.
Apoi, când ai pleca iarăși, eu n-aș mai plânge.
Voioșia aceea iubitoare ar fi încă acolo,
Umplând trombelor de aer, cu propria-i pace, ultimul tremolo.
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puiul de lebădă
Se revărsa în crânguri întâia zi cu soare,
loveau ciocănitoare în rugi de trandafiri,
de parcă primăvara cea veșnic zâmbitoare
bătea la ușa lumii cu degete subțiri.
Și iată gospodina s-a înălțat pe scară
să pună sus, în coșuri, un așternut bălan.
Și păsările mame pe cuiburi adăstară
să scoată pui de aur, cu ciocuri de mărgean.
Iar după legea vieții și-a morții, la soroace,
din fiecare coajă ieși un pui frumos.
Dar s-a-ntâmplat să iasă atunci dintr-o găoace
un pui cum nici o cloșcă pe-acolo n-a mai scos.
În loc de puf de aur și aripi smălțuite,
avea un strai ca fumul și ochii mari și triști.
Iar păsările toate priveau spre el uimite.
Și-l ciocăneau toții puii pe câmp și-n porumbiști.
Pe gâtul ca o coarbă curgea adesea sânge
și nu-și găsea prieteni de doruri nicăieri.
Iar pe-nserat, la vremea când orice pui se strânge,
dorit de aripi calde și blânde mângâieri,
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De Crăciun, când stelele răsar...
În noaptea de Crăciun,
Când stelele răsar,
Se naște o stea nouă,
Uimind toți magii mari.
Și trei magi plini cu daruri
De stea au fost conduși,
Spre un staul plin cu vite,
Când s-a născut Isus.
Că între dobitoace,
Pe fân verde uscat,
Născu Maria Sfântă
Copil fără păcat.
Timpul în loc se oprise,
Când vestea s- auzi
Și lumea în Ode sfinte
Pruncul Sfânt preamări.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Valeria Mahok (26 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urare
Să ai
Împliniri în vise,
Tristețile stinse,
Nesfârșite bucurii
Fără gânduri fumurii!
Să simți
Pace și-armonie
Fără ironie,
Dragoste adultă
Și iubire multă!
Să fii
Sărac în sărăcie,
Bogat în fericire,
Cu suflet curat,
Mereu inspirat!
Sănătate-n toate,
Firesc zi și noapte.
poezie de Ovidiu Scridon din Tu ce-ai făcut astăzi?
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice copil are un nume
Orice copil are un nume,
Orice copil are o zi,
Lumina lui aprinsă-n lume
De noapte ne-ar putea păzi.
Orice copil are o țară,
Orice copil are părinți,
Descoperind din vară-n vară
Alt joc al păsilor cuminți.
Orice copil are o cale,
Orice copil are un gând,
Călătorind pe cer la vale
Și printre spini din când în când.
Orice copil are un leagăn,
Orice copil crede-n povești,
Adăpostind o lume-ntreagă-n
Curații ochi copilărești.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Țărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zborul femeii pe deasupra bărbatului
1.
printre umbrele verii
cu gândul la cartea ta
și din noaptea trecută
la noaptea ce va veni
stă să plouă
asta înseamnă vreme prielnică mie
în odăițele subpământene
ceasornicul precis s-a retras în rochiile-adânci
ale femeilor subpământene
fii fără grijă
exactitatea retezării a rămas aceeași
doar gestul e mai molatic și din priviri
a dispărut langoarea
cu funiile din ceruri întreținem focul sub pământ
acolo unde femeia își înalță zborul
[...] Citește tot
poezie de Marin Mălaicu-Hondrari din La două zile distanță (2011)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Determinare
sufletul lumii este templu de închinare
pe catapeteasmă zâmbesc ametiste
pâini de lumină s-au copt din grânare
să le împartă vântul în zări pacifiste.
mă topesc în noapte ca o lumânare
alung întunecările cu acatiste
sufletul lumii este templu de închinare
pe catapeteasmă strălucesc ametiste.
în poezia lunii găsesc alinare
stelele iubirii sunt țesute-n batiste
visele nocturne au o determinare
să ardă în raze gândurile triste.
sufletul lumii este templu de închinare
pe catapeteasmă zâmbesc ametiste
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre noapte și pace, adresa este: