Citate despre Soare și flori, pagina 73
Textele de mai jos conțin referiri la Soare și flori, dar cu o relevanță mică.
O femeie
Am pus visuri lângă vise,
Am făcut din noapte zi,
Iară viselor ucise
Le-am dat viață-n poezii.
Am pus viață în dorințe,
Am trăit cu pasiune,
Am făcut din neputințe
Lucruri rele sau mai bune.
Am iubit, am suferit,
Am cântat ori am tăcut,
Am mai scris, am mai citit,
Am zburdat, am mai zăcut.
Am privit ades în zare,
Alteori numai în gol
Și-am tot pus o întrebare
Când sunt eu, când joc un rol?
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (14 februarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Recunoștință
Era în existență un înger,
În cerul infinit etern,
Ce datorită unui monstru,
S-a pogorât din cerul efemer.
Venise să-i alunge chinul,
Îmbunându-i viața și destinul,
Oferindu-i iubire cu ardoare,
Făcându-l să se uite adânc în soare.
Monstrul purta un doliu veșnic,
Ascuns în al său întuneric suflet,
Pe care nimeni în această lume,
Nu îl dorea ca să-l asculte.
Se întâlnise-n vasta noapte,
Când stelele pe cer păleau,
Iar în albastra calmă noapte,
Toți aștrii feerici străluceau.
[...] Citește tot
poezie de Cînepă Ștefan (1 martie 2021)
Adăugat de Cînepă Ștefan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit de vară
Dacă liniștea pădurii adormite
Nici o veste de-altădată nu-ți trimite
Și pe freamăte pornite de departe
Nu te-ajunge glas de dincolo de moarte,
Vin' cu mine să ne pierdem în zadar
Printre galbenele rariști de stejar,
Cu sfioase campanule și sulfine,
Pe cărări pe unde nimeni nu mai vine.
Dulce zumzet somnoros și ireal
Să ne cheme spre poienile din deal.
Taina liniștii înalte să ne fure
Prin cotite luminișuri de pădure
Și la umbră să ne-mbie mai târziu
O clopotniță de aur străveziu,
Legănând deasupra creștetelor noastre
Licuricii înălțimilor albastre...
Fără gânduri, ca-ntr-un somn abia deschis,
Să trăim în clipe lungi același vis.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia salvatoare
Privesc cu jind, către norii albi pe cer
Învăluit de umeda răcoare,
Dar văd cum umbra lor e trecătoare,
Când vântu-i risipește în eter.
Din zori și până-n apus de soare
Tot ce natura naște-i efemer;
N-am să pot pricepe așa mister,
Că totul este apă curgătoare.
Sub ucigașa arșiță a verii,
Agonizată câmpia nu moare,
Mai poate ține viu un fir de floare.
De la "crăpat de zi", în pragul serii,
Vestind cu tunete asurzitoare
Trimite Cerul ploaia salvatoare.
sonet de Ioan Friciu (27 iulie 2016, Sibiu)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea-i poleită-n fericire
Iubirea-i poleită-n fericire,
Caută-n lumină împlinire,
În soarele ce veșnic a trecut
Inima cu sângele-n sărut.
Și aerul pe care îl respir
Prin porii dorului e mir,
Însemne de aleasă floare
Crescută-n deget de cărare.
Iubirea mea nu e ispită,
E din suflarea Domnului zidită,
Din zorii zorilor de pe pământ
Care ne ridică aripile-n vânt...
Iubirea-i poleită-n fericire,
Înălțarea ei e împlinire
În care-nsângerarea s-a născut
Cu buzele prelinse în sărut.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suită de haiku-uri pe motiv popular românesc
Unsă cu suflet
Pe vecie cunună
Vatră străbună.
Croncănit de corbi
Pe umeri dalbi de țară
Cruntă povară.
Ie cusută
La chindie purtată
În iureș roată.
Dungă pe hartă
Graniță pe râu la frați
Martiri blestemați.
Rapsodie-n cer
Schimnic în rugă de post
Mătănii cu rost.
[...] Citește tot
poezie de Vlad Chirinciuc (24 aprilie 2016)
Adăugat de Vlad Chirinciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Dilemă
Cine ești tu, vânzător de speranțe,
Ce șoapta-și respiră prin sângele meu?
Ești suflet-pereche, cu drept de creanțe,
Sau demon ce-și vinde păcatul cel greu?
Tu, ești vrăjitorul privirii pierdute,
Uitată de vreme, în goluri de timp,
Îmi scaperi scântei pe tâmplele-abrupte
Și-mi faci din iubire un alt anotimp?
Felina ce-atacă, mereu la-ntâmplare,
Gustând carnea dulce de-un alb nepătat,
Drumețul ce-oferă, zâmbind, la plecare,
Sărutu-i și-o floare, c-un gest elegant?
Năluca din noapte, cu buzele-i calde,
Și-atingeri divine'ntr-un joc voluptos,
Ce-mi mângaie cerul, nădejdilor moarte,
Și-mi toarnă în suflet iubirea-i prinos?
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Feeria copilăriei
Ia-ți copile, snop de stele,
Din cerul copilăriei,
C-o să-ți fie dor de ele,
De seninul ștrengăriei.
Strânge copilaș, din câmpuri,
Braț de flori multicolore,
Orice fleac din anotimpuri,
Da și păsăruci sonore.
Treci prin lanuri, strânge spice,
Și-mpletește o cunună,
Pizmele să nu o strice
Când maturitatea sună...
Cere macilor roșeața,
Gingășia trecătoare,
Și sărută în zori, viața,
Că îndată te faci mare!
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epopeea ploii
îndrăgostit de viață iremediabil
sufletul se bucură de primăvară
timpul surprizelor este formidabil
euforia cu paharul se măsoară.
norii grei își scutură amarul
vântul antrenat matură aleea
rafale de ploaie spală trotuarul
motivată eu le scriu epopeea.
fluturi s-au ascuns după umbrele
așteaptă docili soarele să răsară
imagini imortalizate în acuarele
peste tot în expoziții o s-apară.
arbori, flori se leagănă de fericire
ploaia le hrănește sublima menire.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucium de cer
Ninge cu nuferi albaștri de tei
Luna se oglindeste-n ochii ei
Doinind lacrima catargelor
Infinite coloane...
Scufundate-n codrii pe cer
Somnorase stele pe ramuri de păsărele
Călătoare petale de floare albastră
Pe vântul unui rece astru
Fiu de Luceafăr......
Cu vine de mercur argintiu
Izvorât din lacul Phoenix
Invălurit de ramură de plopi fără soț adiind
Dulcea baladă incrustată
Pe o placă de marmură jelită de soare
Cutreieră el
Copilul bucium de cer...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasă ești
Frumoasă ești iubita mea
Cum e lumina-n zori de zi,
Când soarele sărută marea
În cântec lin de ciocârlii.
Frumoasă ești precum e valul,
Împodobit ca o mireasă,
Ce furios sărută malul,
Când noaptea umbrele-și revarsă,
Frumoasă ești precum e floarea
De liliac în primăvară,
Când cu mirosul ei te-mbată,
Chemându-te să iubești iară.
Frumoasă ești precum e zborul
Cocorilor ce-au revenit
Purtând pe aripi bucuria
Iubirilor fără sfârșit.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între ape
era atât de întuneric în mine
încât mă împiedicam de gânduri
mi-am lăsat sufletul în vatră
plecând să dorm între ape
m-am trezit în zori, printre flori
roua se scurgea din inimă în iarbă
țineam în mâinii flacăra
o așezam în zori din poartă în poartă
să lumineze calea celor ce vin
se tânguiau constelații între gene
eram neliniște, lacrimă și sânge
lunecam printre gânduri, tăcerea aceea și azi mă apasă
căutam bezmetic începutul în lumea asta surdă și oarbă
apele au uitat apoi să mai curgă
timpul a tăcut în bezna din jur
umbre se frângeau printre șoapte, în noapte
mă învălui în despletiri de ape
în stropii cruzi de rouă
iar vântul printre stele privirea și-o coboară
pășesc prin veacuri înghețate, veșnicia să o mângâi
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșitul lumii?
Păsările cerului
S-au rărit și au răgușit.
Apele, în furia lor nebună
Rup totul în cale,
Și furia cerului s-a dezlănțuit.
Hainele vii ale naturii,
Pe nesimțite,
Își schimbă culoarea în gri.
Soarele nemulțumit topește
Minți sclipitoare,
Răutatea e în floare,
Poluări alese
Oamenii au îmbolnăvit.
Limbile amestecate
Nu se mai înțeleg,
Chiar și animalele au înnebunit.
Ce e cu tine, lume?
Te-apropii de sfărșit?
Doamne! Ne-ai dat viață
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (19 iunie 2004)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe geana primăverii
De sub deal un ochi de soare,
Se deschide în oranj,
Și cu: "Scuze de deranj..."
Se înalță-n lungi picioare.
Zarzărul gătit în floare,
Varsă zărilor parfum,
Vântul plictisit în drum
N-are chef și nici vigoare.
Amorțit, șchiopând ca moșul,
Roșu-n creastă și codat,
Cu un cânt a explodat
Pe un leaț, în zori, cocoșul!
Sare iedul, iar mieluțul
Să nu fie mai prejos,
Mehehe! melodios,
Țup! și Ruțul, măgăruțul.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu sunt făcut pentru o natură bogată, luxuriantă, meridională și tropicală, nu sunt făcut pentru flori vii și parfumate, pentru fructe cărnoase, pentru soare. Natura pe care o simt eu, natura mea e cea a Toscanei, cea în care am învățat să respir și să cuget; natura golașă, săracă, cenușie, tristă, închisă fără fast, fără excese de culori, fără miresme și fără ghirlande păgâne de viță-de-vie, dar cu atât mai potrivită cu o sensibilitate delicată, cu o gândire de om solitar.
Giovanni Papini în Un om sfârșit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muguri de lumină
din humă ești nedeslușit genom
te bucură de ziua în care nu ți-e somn
ce-i important și poate tu nu vezi
e tot ce te-nconjoară în verzile livezi
sub cerul cel albastru ce s-a scăldat în mare
sunt flori de măr în răsărit de soare
arinii își apleacă crenguțele pe val
și râu aduce-n murmur un cântec de caval
din muguri de lumină în colorat covor
natura îți oferă un veșnic nou decor
în rest nimic nu are importanță
chiar dacă ai în față o ceașcă doar pe masă
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obsesie
sa calatorim pe caii de vant
prapastia iubirii
adancime
in adancul ochilor tai
ma prabusesc infranta
infiorata ora se ascunde
ma ascund de tine in
raza de soare
ma ascund in tine
ma pierd in imensitarea
inimii tale
o iubire infinita
paseste pe campia mintii mele
obsesie vis dorinta
flori care cresc hranite
de iubire.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
De m-aș iubi nebun cu tine
De m-aș iubi nebun cu tine,
De-ar curge cerul peste noi,
În prispa plină... de suspine,
Voi pune viață-n sânii-ți goi.
Te voi cuprinde tremurândă
Și-am să te sorb... năucitor,
Când stelele vor face pândă
Din umbra magicului zbor
Te voi topi... dumnezeiește,
În mângâieri și-n așternut,
Reînvățând cum se iubește
La marginea... unui sărut.
De m-aș trezi în zori cu tine,
Pe-o floare... de mărgăritar,
Cu străluciri de soare pline,
Voi umple trupul tău de jar.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încrederea
Când într-un pumn de țărână
Descoperi minunată floare,
Trebuie să-ți iei sufletul în mână,
S-o uzi sub razele de soare.
Nu lași nicicând rele șuvițe
De vânt năprasnic s-o aplece,
Pe lujeru-i sunt coronițe
De prospețimi ce lumea-ntrece.
Prinde-o la piept și chiar sărut-o,
Este minunea de ne-atins
Pe care mulți ruptă au vrut-o,
Tu ai zidit-o-n al tău vis!
Încrederea-i nemuritoare
Între o floare și un om
Când ea devine roditoare
Iar tu ești pentru dânsa pom!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Iubirea de copil
E bobocel în floare,
Privirea și-o îndreaptă,
Mereu zâmbind spre soare...
Iubirea-n tinerețe
Sărutul de pe buze,
O stea în fapt de seară,
O șoaptă îți cuprinde!..
Iubirea-n toiul vieții
Oglinzi în miezul pâinii
Ce-și caută tot rostul,
Cum vara-i plină-n grâne!
Iubirea-n toamne pline
E amintire dulce
Cu o lele, cu un bade,
Mai stai, mai nu te duce!..
[...] Citește tot
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Soare și flori, adresa este: