ore şi zile

Martie

vine martie şuierând ispititor
cu o mie de clopoţei albi la picior
vin păsări subţiri cu ciocuri albastre
nopţi arămii suspendate şi caste
curg zile cu parfum de mărgăritar
oamenii se îndrăgostesc neprioritar

berzele gri clădesc cuiburi spre soare
pe alei râd fete tulburătoare
primăvara umblă în pantofi portocalii
aleargă nebuneşte cai conabii
vine martie secunde pulsează
timpul-carusel surâde visează

se mai pot prinde fluturi verzi ore vii
mai putem retrăi primăveri agonii?

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Martie

vine martie şuierând ispititor
cu o mie de clopoţei albi la picior
vin păsări subţiri cu ciocuri albastre
nopţi arămii suspendate şi caste
curg zile cu parfum de mărgăritar
oamenii se îndrăgostesc neprioritar

berzele gri clădesc cuiburi spre soare
pe alei râd fete tulburătoare
primăvara umblă în pantofi portocalii
aleargă nebuneşte cai conabii

vine martie secunde pulsează
timpul-carusel surâde visează
se mai pot prinde fluturi verzi ore vii

mai putem retrăi primăveri agonii?

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Martie

Vine martie şuierând ispititor
cu o mie de clopoţei albi la picior,
vin păsări subţiri cu ciocuri albastre,
nopţi arămii suspendate şi caste.
Curg zile cu parfum de mărgăritar,
oamenii se îndrăgostesc imaginar.

Berzele gri clădesc cuiburi spre soare,
pe alei râd fete tulburătoare.
Primăvara umblă în pantofi portocalii,
aleargă nebuneşte cai conabii.

Vine martie, secunde pulsează.
Timpul-carusel surâde, visează.
Se mai pot prinde fluturi verzi, ore vii?
Mai putem retrăi primăveri, agonii?

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clocotul unor zile depăşite de lumina farului

şi sunetul viului
scos dintr-o peşteră adâncă
unde obişnuiesc să îmi arunc înfrângerile
ca pe nişte obiecte inventate
între pasăre şi zbor
se aşază naşterea
o bruscare a noului eu
ce trimite înaintea clopotelor
picătura de sânge şi piatra
apoi lemnul făgăduinţelor
pot oare
ca o umbră
să adorm pe iarbă fără să-mi pese
iar lumina farului
să nu-mi descopere niciodată
fuga
vai
în această incertitudine
îmi scald privirea
şi nu am cui să spun

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Harry: Spune-mi mai exact de cât timp lucrezi aici?
Sarah: De doi ani, şapte luni, trei zile şi bănuiesc că... două ore?
Harry: Şi de cât timp eşti îndrăgostită de enigmaticul nostru designer principal, Karl?
Sarah: Ah, de doi ani, şapte luni, trei zile şi cred că o oră şi jumătate.
Harry: Aşa mă gândeam şi eu.
Sarah: Credeţi că a aflat toată lumea?
Harry: Da.
Sarah: Credeţi că şi Karl ştie?
Harry: Da.
Sarah: O, astea sunt... sunt veşti proaste.
Harry: M-am gândit că poate a venit timpul să faci ceva în privinţa asta.
Sarah: Ce?
Harry: Invită-l în oraş şi, pe urmă, după vreo 20 de minute, strecoară întâmplător în conversaţie faptul că ai vrea să te măriţi cu el şi să faceţi mult sex şi mulţi copii.
Sarah: Aţi aflat şi asta?
Harry: Da, şi a aflat şi Karl. Gândeşte-te la asta, pentru binele nostru, al tuturor. E Crăciunul.
Sarah: Desigur. Grozav. Aşa voi face. Mulţumesc, şefu'.

replici din filmul artistic Pur şi simplu dragoste, scenariu de Richard Curtis
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indiferent de ora târzie, Alex dorea să ia legătura cu Lucian. Acesta se afla în Institut, într-adevăr la discotecă; două zile chiar simţise că se distrase, fetele fiind foarte drăguţe, înţelegătoare. Din cauza muzicii, auzi cu greu sunetul celularului său; mai degrabă simţi uşoarele vibraţii ale acestuia. Pentru a răspunde, se retrase, dar ca să poată vorbi, ieşi din discotecă; fetele nu-l reţinură, deşi îl întrebaseră dacă pleacă sau mai rămâne; deocamdată, el nu le răspunse nimic, pentru că nu ştia nimic sigur.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portret în sepia

Zilele acelea cu incandescenţe şi nestarea ta,
Lumile, portretul meu în creion...
Toate sunt doar sedimente peste care
Voi suprapune stele eliberate de gravitaţie.

Din oraş se scurge uleiul zilelor
în sepia
Şi aşteptarea se multiplică devenind un cataclism violet.
Probabil dragostea se hrăneşte la ore fixe
Cu artificii şi timpi paradoxali;
Numai tu simţi zăpezile care cresc sub cartiere, agonia firului de iarbă ce încă pulsează!

Hai să alergăm spre centrul civic,
unde vor defila soldaţi de paradă!
Să ne înnodăm inimile de Arcul de Triumf
ca nişte saltimbanci deveniţi eroi peste noapte,
liberi în oraşul cu politicieni instabili
şi cu seri nesfârşite de poezie.

Toamne şi caravane cu melancolii...

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu se sfârşeşte

Motto: "În noaptea aceea liniştită, am avut
chiar impresia că-mi aud trupul crescând."
(Haruki Murakami, La sud de graniţă, la vest de soare)

Astăzi voi sta
faţă în faţă cu mine
A-L-I-N-A
cu litere mari
îmi şopteşti numele
ademenind viaţa sa vină spre mine
să ma nască din palmele tale
sunt singura iubită
a celuilalt suflet al tău
pagina ce nu se sfârşeşte niciodată
şi pe care sunt scrise
toate limbile gândite şi negândite
toată tinereţea zvâcnind
de sângele aşteptărilor
dezbracaţi de lume, de false robe
am mers împreună spre un mâine

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Beatrice Chesca (24 aprilie 2007)
Adăugat de Alina Beatrice Chesca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitare

zile trec, orele... luminoase, noii,
cu rouă scursă printre minute,
Iar noi, atemporal
scrijelim cu unghii moi
pereţii universului

Cui crezi că îi va arăta profetul capul presărat cu cenuşă?

Noi, cu fricile noastre ancestrale,
cusute în straturi adânci,
în buzunarele fiinţei
Mărşăluim indecent prin amintiri

împrăştiate pe câmpiile elizee
Orele trec
... Iar noi sfidăm uscat uitarea,
... Noi scrijelim cu unghii sângerate
Fiinţa asta perimată pe peretele de
întuneric al universului
... încercăm marea cu degetul

poezie de Codruţa Corbei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce-am atins... eu

zilele sunt o succesiune de măşti uscate
nopţile privesc pe ferestre părăsite,
copacii strigă tulburând trecerea luminii
orele ard şi flăcări înfloresc în vânt.

acesta sunt, un străin în propria piele
adulmecând amintirile rătăcite în carne
sângele poartă neliniştea stinsă
sunt val ce-şi caută malul

fiecare răsuflare e un pretext
ca să mă îmbat cu stropi de lumină
îmi ridic braţele până la cer
strângându-l într-o ultimă îmbrăţişare

nu sunt decât o amprentă estompată
cernând dumul spre capătul singurătăţii

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune de dimineaţă

mamă tu ştii îmi fac rugăciunea în stilul meu şi merg pe mâna Lui prin această ceaţă
în toate zilele dar în una nu îţi voi vorbi despre
abilitatea speranţei
de a fi nevăzutul misterioasei flori de culoarea edenului
ce mă face să doresc soarele în zile
în care cu ochi de albină chiar
mă simt moale şi mă las în grija ei
iar tu îmi întinzi oasele degetelor
să mă prinzi în braţe cu o forţă impersonală
ca în ceasul din seară când m-ai scăldat în apa dintre curcubeie ascunzând complet noaptea stră-mângâiată de efluvii îndepărtate şi întărite în toate articulaţiile mele de întâmplări acoperite
cu cercuri decupate în jumătăţi şi lipite în chip de plasture
mamă nu plânge
în oasele mele e linişte
îmi amintesc exact ziua şi ora ieşirii mele din copilărie
uite pielea-mi uscată se exfoliază iarăşi
îmi aud din tine bătăile inimii
în timp ce
se scrie acest poem
să-mi facă bine lăcrimând peste cele trei degete împreunate

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am uitat

Din atâtea gânduri moarte,
Ce încerc să le arunc,
Doar un gând nu îmi dă pace,
El mă ţine să te-aduc

Din atâtea versuri scrise,
Necitite de cei mulţi,
Îmi revin doar cele care,
Tu în ele vii şi strigi

Din atâtea nopţi cu stele,
Şi-alte nopţi ce-s fel de fel,
Doar acele îmi sunt grele,
Când apari, când eşti altfel

Din atâtea zile scurse,
Mai cu soare, mai cu ploi,
Unele le ţin aminte,
Flori în jur şi doar noi doi

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zile acompaniate...

Zile acompaniate de nimic,
sentimente neîntrebuinţate
uitate fiecare pe unde apucă,
cuvinte neauzite de nimeni
încropind faguri de uitare.
Rătăciri galopând în propria poezie,
agăţând ora dragostei de litere aprinse
la lumina unei lumânări prelinsă
pe albul indiferent al peretelui.

Un sfârşit de vară împrăştie ultimele zile
cu mult fard şi multă emfază,
orizontul străjuit de ceruri străine
şi poteci nesfârşite duce în alte părţi.
Timpul cu umbre strivite
şi umbre strecurate din greşală
lasă-n urma lui schelete arămii.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, cel din depărtări

Uneori, am nevoie de liniştea ta,
Liniştea pe care mi-o inspiri tu,
Cel din depărtări, de mult prea departe,
Mai ales când plâng târziile toamne
Pe umerii-mi încovoiaţi de zboruri frânte
Şi tânguie noaptea a singurătate.
Uneori, cred că doar gândul la tine
Mă face să merg mai departe
Pentru că ţi-am dăruit parte din visele mele,
Parte din anii mei,
Pentru că te-am împodobit
Cu cele mai frumoase cuvinte de dragoste
În arămindă trecere.
Poate că nici nu eşti aşa cum mi te-am imaginat,
Poate că nici nu ai vrea să auzi de mine
Vreodată,
Doar că eu continui să cred în tine,
Omul depărtărilor
Şi totuşi atât de aproape,
Încât, atunci când respir

[...] Citeşte tot

poezie de Florina Sanda Cojocaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul cuvântului

s-a trezit mai întâi trezirea
m-a tras după ea într-o zi de luni
îngerul meu încă dormea
odineşte-te
i-am şoptit să nu mă audă

începea săptămâna la amiază dar nu l-am apostrofat
i-am sărutat doar cu ochii albeaţa penelor
şi gândul a întrecut aşteptarea
aripile-i erau mai mari
în sinea lui nici nu se vedea
cum devenise cuvânt
şi înţelesul îl trezise din somn

atunci am început să cred în
îngerul meu
în paza lui din acele ore
rămase din zile şi în cele din toate nopţile
ca o sare ce-mi lipseşte peste ceva dintr-un vers

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vacanţă la Galeş

(lui Dumitru şi Aureliei)

mă învălui în visul de la ora două
stele mă veghează mult mă simt iubită
din regina nopţii se prelinge rouă
pronia cerească, vraja iscusită.

tristeţea păleşte rănile se închid
sunt la vremea înţelepciunii pure
apele mă scaldă, ce miraj lichid
ce cântec minunat răsună în pădure.

aproape de cer aproape de Cristos
nopţi şi zile le trăiesc sublim
sorb elixirul toamnei mustul gustos
cu îngerii prieteni sufletu-mi anim.

pe un colţ de rai cu raze pe tâmple

[...] Citeşte tot

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi de cuvinte

viaţa, acest future de noapte ce ne-însoţeşte lipit de cotorul cărţii
mâncând în tihnă oră după oră şi zi şi noapte deopotrivă
ne-îmbie sau ne sperie cu irizaţii de cerneală

sunt zile când simt c-alunec pe coaja cuvintelor
şi literele îmi intră aşchii în carne, rânind
şi plin de coşmaruri e somnul ficţiunii

sunt nopţi când ridic la cer cu aripi de cuvinte
privirile-mi îmbrăţişează tot pământul
şi fiecare idee apare clar desenată pe Calea Lactee

prin ochii mei universul trece dintr-o stare în alta, de la macro la micro

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abatorul

german e gata gata să în
ghită muncitorul român eva
dat
din carantină direct în abatorul
cinci şi mitruţ din copălău
e billy pilgrim - nu e al doilea
război mondial e germania
secolului 21 - kurt vonnegut jr
a lăsat cruciada copiilor
realitatea abatorului îl lasă
la mun
că
pe mitruţ dănuţ şi alţi bărbaţi
(?!) 12 ore zilnic şapte zile din şapte
poţi să scrii experienţa abatorului german
dacă scapi viu
sau
dacă scapi de malaxorul lui
billy pilgrim îl con
duce de mână pe mitruţ la ieşirea

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În afară de iarbă, nimic nu creşte

În afară de iarbă, nimic nu creşte.
Nimic nu atrage privirea, cu excepţia unei pietre funerare
şi a ceea ce aceasta conţine şi protejează.
Aici, departe de ţărm,
departe de locul unde apa
restituie adesea
metale ruginite, lemne mucegăite,
leşul unui delfin sau al unei ţestoase.
Vântul nu suflă cu putere
pentru a ne duce departe, aşa cum a promis atunci.

Minutele care trec devin ore,
însă niciodată zile, devin nopţi
care niciodată nu acceptă să fie ani,
veacuri în care cineva moare,
iar altcineva, care nu ştie asta, scoate-un căscat.

poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ambroise: O tinereţe fără amintiri e o tinereţe pierdută. Trăită degeaba sau netrăită deloc. Nu e nimic mai dureros decât să fi fost tânăr şi să fi murit pentru treizeci de zile, fără a putea retrăi acea lună, vreodată. O clipă, o oră, o zi, o lună, un an sau un deceniu, de câte ori sunt retrăite, de tot atâtea ori şi viaţa omului e prelungită: cu o clipă, cu o oră, cu o zi, cu o lună, cu un an sau cu un deceniu. Prin amintire.

replici din romanul Ambroise, după Doina Postolachi (2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!