Soare şi flori

Să râdeţi, prieteni

Să râdeţi, prieteni şi să fiţi voioşi
Cât încă e senin şi este soare,
Să vă găsesc întruna bucuroşi
Deşi iubirea este trecătoare.

Să râdeţi prieteni şi să fiţi cuminţi,
Ne vom vedea şi-n era următoare,
Gâlcevilor ce şi-au ieşit din minţi
Le vom sădi în suflet câte o floare.

Am scris şi bune şi am scris şi rele,
S-au strecurat şi unele clişee,
V-am pus pe unii-n versurile mele,
Să mă iertaţi că sunt doar o femeie.

Încă nu plec, încă rămân puţin,
Nu mă priviţi aşa nelămuriţi,
Puneţi-mi încă un pahar de vin,
Să râdeţi, prieteni şi să fiţi iubiţi.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea nu e pe furiş

O lacrimă ce stă acum să pice
Luceşte ca un diamant nepretuit
Şi dorul de pe gene se prelinge
Nu îi dau voie, viaţa nu m-a biruit

Astept soarele ce sărută marea
Să urce si pe cerul meu de vis
Să luminez cu gândul toată zarea
Iubirea mea deschide un paradis

Transform lacrima-n perle sidefate
Iubirea într-un baldachin cu flori
Mereu sireag la gâtul meu purtate
Prima întâlnire ce-mi dă acum fiori

De mână m-ai luat, în viaţă am plecat
Purtaţi in vis cu ochii mintii deschisi
Cu puterea gândului m-ai si fermecat
Trăiţi deschis, iubirea nu e pe furiş

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este eclipsă de mândrie

Mai sunt agenţi şi securişti,
Poetul... tot poet rămâne
Şi scrie-n versuri că exişti
În ţara doinelor române.

E august, soare şi iubesc,
Desfid sperjurul şi trădarea,
Iar celor care ne bârfesc
Le vărs în suflete... uitarea.

Sunt încă turnători şi zoaie,
Cozi de topor... nerealiste,
Ce se ridică din gunoaie
În ţara cântecelor triste.

Este eclipsă... de mândrie,
Cinstea se vinde pe un leu
Şi-i pune flori la pălărie,
Justiţiei... un derbedeu.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonie de toamnă

Lui Const. Misirliu

I

Cârduri-cârduri ciori de toamnă
Pleacă...
Desfrunzite crengi de arbori
Pe subt vifor se apleacă...
Cârduri-cârduri ciori de toamnă
Pleacă...

II

Boi şi vaci cu răget umple
Valea...
Ceaţa peste deal s-aşterne,
Cum pe sufletul meu jalea...
Boi şi vaci cu răget umple
Valea...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de câmp

De-a pururi ucenici măiestrei lire
ce-a dat nobleţe slovei româneşti,
prin secoli mulţi poeţi au să se-nşire,
dar nu vor fi nicicând doi Emineşti.

La zvonul codrului, murmuitor,
la al legendelor trăind prin vreme
atenţi precum la cristalin izvor,
aţi auzit cum glasu-i vrea să cheme

atâtea umbre şi lumini din cer,
credinţă şi durere, magi şi sori,
tot ceea ce-i pe lume efemer
şi aştri care sunt nemuritori.

Eternizând dulceaţa din cuvinte,
ivind simboluri proaspete în veac,
EL ne presară flori de câmp nainte
şi-n suflet ierburi tainice, de leac...

poezie de Corneliu Vasile din revista "Catedra" (ianuarie 1992)
Adăugat de Corneliu Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurământ

Femeie, azi e Ziua ta,
Eu te iubesc cu pietate,
Voiesc dar prin urarea mea –
De bine şi de sănătate,

De-a pururea a te urma,
Căci cea mai dragă-mi eşti fiinţă,
Eu îţi consacru viaţa mea
Şi-a jurământului credinţă.

Se scutur miile de flori,
În calea vieţii Dumitale
Şi cu ai dragostei fiori
Te-acopăr cu a lor petale.

În feerii de sărutări,
De la obraz pân" la picioare,
În faţa ta aştern cărări
De flori cu zâmbetul de soare.

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gorgos din La pragul destăinuirii (2010)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele răsărit din apă

Tu popor cu ochii închişi,
ia priveşte-n depărtare
dealul înflorit de caişi,
ţărmul mângiat de mare.

Soarele răsărit din apă
se ridică încet pe boltă,
pe pământ într-una sapă
sâmburele de revoltă,
un soldat fără de soldă.

Şi apoi fără să spună
noaptea asta n-are lună,
vântul bate a furtună,
se întrerupe şi curentul
să mai scriu, nu e momentul.

Totul ce se mai întâmplă
apar fire albe-n tâmplă
şi o scuză cu regret

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultim extaz

îmbrăţişez cu-ardoare florile, surorile
îmi fac ziua frumoasă şi plină de parfum
pentru fluturii suavi ele sunt comorile
fără de care viaţa ar fi nori de fum.

îmbrăţişez pământul ca pe-un prieten drag
el ne susţine viaţa cu energii supreme
e planeta iubirii şi poartă pur şirag
de munţi semeţi de râuri limpezi şi boeme.

îmbrăţişez oceanul cu valuri turcoaz
cu vaste resurse prielnice vieţii
se scaldă soarele în el se spală pe obraz
ascunde în corali consistenţa tristeţii.

îmbrăţişez iubirea într-un ultim extaz
se preling în versuri sudorile frunţii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată

A fost o dată
o rază de soare
Şi o sărutare
S-au întâlnit pe o floare
albastră, de cicoare.
A fost de-ajuns
Să se nască o culoare
Nu-i alb sau albastru
Nici măcar culoare de astru
E poate sânge de verde
Nu scrie dar merge.
Nici roşu nu-i
că e al macului.
Sau poate galben...
Şi roşu şi verde şi albastru...
Stai!
Continuarea...

Raza a iubit sărutarea
şi aşa s-a născut culoarea....

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostei tale văpăi

Când sufletul meu suspină
Versuri multe plămădesc,
Aşteptând la min' să vină
Fata ce cu drag iubesc.

M-ai lăsat captiv în gheara
Dragostei tale văpăi,
Să mi te amintesc când seara
Pe cer văd doar ochii tăi.

Vântul poartă al tău parfum
Peste văi şi dealuri verzi,
Mă rog să îmi ieşi în drum
La-l tău piept să mă aşezi.

Eu să prind în păru'-ţi stele,
Mândră floare ce îmi eşti,
Să fii una dintre ele,
Mai ca ele străluceşti.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (18 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forţe magice

De-aş avea forţa magică să-ţi transform gândurile într-o mare,
aş vrea să fiu singura corabie plutind pe sclipirile valurilor ei,
să acostez numai la ţărmurile tale pline de flori
sau... aş vrea să să fiu o insulă
cu ţărmuri stâncoase şi înalte
în care se sparg
toate valurile stârnite de furtuni trecătoare -
dar nu sunt decât un bard sensibil ca o libelulă,
cu o liră în loc de inimă,
care singura putere ce o are
este să te transforme pe tine şi răsăriturile de soare
în cântece tăinuite care devin flori gânditoare,
dorind să rămână pe veci nemuritoare...

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire mulată pe Soare

mi-ai presărat iubite petale pe cearceaf
în iubirea noastră fericirile curg
voi scrie în versuri povestea cu perdaf
cu amintiri strânse din frumosul burg.

cu străzi decorate cu castani înfloriţi
care ating cerul ca nişte candelabre
cu terase-nsorite pline de îndrăgostiţi
care sorb bucuria din potire salubre.

sărutul tău iubite e dulce ciocolată
ţine-mă strâns în braţe până răsar zorii
să mă-nveşmânte în lumina lor imaculată
să-mi destrame în suflet amăgiri derizorii.

iubirea noastră-i sfântă pe Soare e mulată
raze calde, tandre disipă zilnic norii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu aripi

vreau să pictez fericirea cu zâmbet de flori
cu păsări care sorb rouă din petalele fine
vreau să zugrăvesc pereţii cu stele si sori
casa mea de vis se-ntregeşte cu tine.

iubitul meu făptura ta e un poem sublim
scris de Dumnezeu în universul sacru
martor este vântul când noi ne iubim
vreau fiecare sentiment să îl consacru.

ascultă-mă atent când îţi declar iubirea
cuvintele cântă calde doruri de vară
sunt mereu romantică astfel îmi e firea
zilnic un poem din mine-o să răsară.

trăiesc cu tine un miracol- cinstirea
e liberă simţire precum pasărea rară.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te-am iubit, te voi iubi

Eu te-am iubit, te voi iubi
Cât pe pământ vor fi izvoare
Că-n trecere am fost, vom fi
Un freamăt alintat de soare.

Şi inima fi-va poruncă
În mângâieri fără sfârşit
Când pe furiş în ceruri urcă
Destinul nostru infinit.

Mă-ngenunchează deseori
Doar gândul că îmbătrânesc,
Cum tu răsari din miez de flori
Eşti valul prin care vâslesc.

Frumoasă eşti în dulce grai
Şi muză-mi eşti în poezie,
În tine cresc ramuri de nai,
În mine semnul veşniciei.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În punctul sacru

scânteia răsărită din credinţa sfântă
aprinde focul sacru în care ard abisul
iubirea nesfârşită în lume cuvântă
căci printr-o minune mi-am împlinit visul.

sunt sora florilor prietenă cu fluturi
supusă naturii şi legilor ei sfinte
în sufletul meu, Doamne, să te bucuri
cu nădejdea-n tine am crescut în minte.

sunt rudă cu stejarii din codrul de munte
vântul adie-n mine ramuri verzi de poeme
soarele cordial mă mângâie pe frunte
razele topesc sub scoarţă suspine blesteme.

trăiesc cu evlavie spre-aducere aminte
pururi să strâng în suflet luminile supreme.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa sufletului

Voi construi o casă a sufletului
Cu flori nemuritoare de pe câmp
Acoperisul la înălţimea cerului
La colţ din inimă voi pune stâlp

Geamuri ochii privirea spre cer
Lampadare cu stele aurii aprinse
Usă sărutul cald al Lunii efemer
Acoperisul stele polare aprinse

Suflet pereche linistea mă cuprinde
Fărâme de stele formează zidaria
Casa unde vom locuii de aici înainte
Visul în casa sufletul va fi dantelaria

Eterna iubire locul de masă în casă
Gândul loc de cinste aezat pe sofa
Icoană raza soarelui în urmă rămasă
Intră usa i descuiata dorul pe sofa

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albumul meu

izvorul meu e nesecat
din ani şi gânduri adunat
mereu voi spune o poveste
ce veselă sau tristă este

în dimineţi de toamnă reci
mă prinde bruma pe poteci
zăpezile când se topesc
cu soare cald mă învelesc

sunt când o pasăre măiastră
când dorul care-i stins în casă
ieri am fost floare pe câmpie
azi doar un puf de păpădie

adorm cu greu... mă năpădesc
adesea amintiri... şi-mi cresc
aripile cu negru-n vis
şi plâng când ochii am deschis

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia Naturii

Munţi cu fruntea albă se înalţă-n cer,
Codrul des şi falnic stă ca un străjer,
Lacuri cristaline norii oglindesc,
Curg izvoare repezi, păsări ciripesc.

Soarele aruncă cu săgeţi de foc,
Urşii umblă ţanţoş în al lor cojoc,
Văile sunt pline de aluni şi fragi,
Vântul răcoreşte pajiştile-i dragi.

Gingaşe brânduşe înfloresc grăbit,
Oile în turme pasc necontenit,
Peşterile gura şi-o deschid uşor,
Un parfum pluteşte, fin, îmbietor.

Pe a lumii scenă cu decoruri vii,
Cu talent Natura joacă roluri mii,
Şi cu bucurie şi adânc temei
Face să răsune poezia ei.

poezie de Octavian Cocoş (31 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leană, Leană

Leană, Leană,
Mi-ai crescut în suflet ca o buruiană, -
Floarea de amurg a stelei singulare,
Ascuţişul ochilor tăi clari nu-l are.

Inima se tulbură, ca bruma-n soare,
Somnul nu mă caută şi seara doare,
Şerpii sângelui se-ncolăcesc prin vine,
Ca în munte-nzăpezitele lavine.

Lângă porţile duminicii, inele
Aburesc de dor, ca sunetu-n cinele.
Tu te-nalţi din sufletu-mi ca o dumbravă,
Fără vârstă, fără moarte - numai slavă.

Din rusaliile stelei, constelaţii
Înnoptează lângă tine, peste spaţii,
Iară creşterea gătelii din livadă
Joc de flori îţi pregăteşte să te vadă.

[...] Citeşte tot

poezie de George Drumur din Vatra cu stele (1942)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul scrie

despre sărutul care a pecetluit
tratatul scris în fiecare noapte
între cearşafurile pline de seducţie
unde ne-am unit celulele
şi
şi înlănţuiţi primeam soarele
în fiecare dimineaţă
de
de tăceri frânte pe sânii tăi
copţi de mângâieri năvalnice
şi
şi
şi zăgazurile cad din minut
în minut prin păcatul jilav
surpat în lumina clipei
poetul scrie din patul de cetină
atins de trupul tău de floare
cuvântul e grindă pe care păşeşti
cu graţia unei lebede
sunt

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!