Ştefan Radu Muşat despre inimă

copil (vezi şi copilaş)

Copilul este inima paradisului...

definiţie de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

metaforă

Metafora este inima versului...

definiţie aforistică de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pesimismul este lumina stinsă a inimii.

citat din Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

dragoste (vezi şi iubire)

Ce este dragostea? O inimă încarcerată în altă inimă...

definiţie de Ştefan Radu Muşat în Nu am lumină pentru ani, nici ani pentru altă lumină...
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paul Surugiu Fuego - Vocea caldă care aduce Sărbătoarea în inima omului.

citat din Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este cântarea inimii; sufletul îşi află adevărata origine în acest paradis permis.

aforism de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deasupra copacului înflorit se văd inimile florilor ca nişte păsări mici ale văzduhului care se hrănesc cu soare.

aforism de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crăciunul este dumnezeul din inima colindei; îngerul a căpătat trup lumesc şi a fost dat omului pentru credinţa lui.

citat din Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu persecuta o floare cu indiferenţa pentru că este singura prietenă devotată omului. Nu are grai nici inimă, dar e curată ca soarele.

Ştefan Radu Muşat în Florile sunt luminile pământului
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi vorbi sincer despre Dumnezeu dacă nu eşti înrădăcinat profund de părinţi şi de locul natal - probabil cele mai nobile valori ale minţii şi inimii omeneşti.

citat din Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi vorbi despre ţară cum nu poţi vorbi despre Dumnezeu dacă în străfundul inimii tale nu există credinţa - acea lumină divină care îmbogăţeşte spriritul omului.

citat din Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce scrii o poezie pentru copii şi ai reuşit-o, te uiţi printre rândurile ei. Decât te uiţi şi taci, şi o vezi cu ochii copilului care s-a născut în tine din inima paradisului.

Ştefan Radu Muşat în Cartea românească pentru copii, încotro?, Armonii Culturale 2012 (februarie 2012)
Adăugat de Ana Georgiana Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenţa credinţei în paradis:
Dialogul dintre copil şi înger este un dialog ca de la dumnezeu la dumnezeu: copilul este inima paradisului, iar paradisul este inima lui Dumnezeu.

citat din Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un autor de poezie pentru copii este meşterul cuvintelor noastre; Le învârte toate rotiţele posibile şi le ascultă în toată splendoarea melodică a graiului românesc, să vrăjească inimile copiilor.

Ştefan Radu Muşat în Cartea românească pentru copii, încotro?, Armonii Culturale 2012 (februarie 2012)
Adăugat de Adăugat de Ana Georgiana Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinuciderea nu e o dovadă de curaj, este fuga laşului din faţa vieţii. El nu iubeşte viaţa pentru că vorbeşte limba întunericului. Laşul e un decadent înnăscut având inima bolnavă; e golul întunericului.

citat din Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fă-te copil când scrii pentru copii: pătrunde în sufletul unei furnici, unei păsări, unei flori, unui fir de iarbă pentru că totul în jurul tău este viaţă şi e curat cum e apa din inima pământului, cum omul în starea lui pură este copil.

Ştefan Radu Muşat în Antologie, poezii pentru copii - Împlineşte un vis, ed. Universitară - Bucureşti, Fişa autorului (octombrie 2021)
Adăugat de Ana Georgiana Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amânarea de a iubi

Tresare vremea în vânt nelegiuit
şi niciun semn
nu-mi tulbură atâta neputinţă,
şi am privit
cum toamna cade galben în păcat,
şi traversează demn
spre alte dimineţi;
urcă şi mută inima de piatră
într-un blestem fără cuvânt al zilelor
care ies din soare.
Tăcerea îmi macină adâncul
şi rămân străin chemării tale,
respirând în fiecare clipă cu teama de eşec...

În vara cu drumuri bătătorite de ţărână,
nu am avut atâta demnitate să privesc
răbdarea soliei ce nalţă către ceruri
o mână
a renunţării la singurătate;
aşa aş fi deprins învăţătura să iubesc

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Radu Muşat din BAAADUL Literar. Publicaţie trimestrială de cultură, Bârlad. Fondator C. Ivănescu (26 iulie 2010)
Adăugat de Ana Georgiana Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cer numit copilărie

Am aprins o stea pe cerul nopţii;
seamănă întrucâtva cu mama.
Nu are nicio formă cunoscută, nu are margini.
Doar o inimă cu mult trup;

Mă urmează desăvârşit prin guri de lumină
care înghit întunericul.
Aici e pământul cerului, aceştia sunt sâmburi - mi-a spus.
Mă zvârlea dintr-un pântec în alt pântec,
înconjurându-se cu mine...

Am văzut hărnicia omului cum rodeşte în spicele de grâu ;
pâinea devine mai rumenă în sudoarea
celor care o urmează cu credinţă.
Are gust de pace şi de înţelepciune ;
pâinea ţine trează fruntea omului.

M-am ridicat între văz şi auz să pot atinge
glasul ciocârliei;
mi-am înălţat fruntea peste ceva ce nu avea sfârşit.

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Radu Muşat din Actualitatea Literară (Revista USR, Lugoj - ian 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă crivăţul de adormit nămeţii

E aşa de rece vârtejul ninsorii,
inima ei de fulgi îmi cade în palme
sticleşte ca un rubin,
cade lichefiată,
argintată, sfioasă
ca sărutul virgin.
Mă zăresc deodată
clipă îngheţată pe un soclu fin,
şi iată-mă suflet într-un cerc de gheaţă.
Dedesupt oamenii împart pâine şi vin.
Schimb moarte pe viaţă –
am strigat din rărunchi -
nimeni nu m-aude...
Hrănesc cu lumină
crengile ude,
trosnesc copacii cu zăpezi în genunchi.
În pletele ceţii
scânteiază nimfele nopţii -
cântă crivăţul
de adormit nămeţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Radu Muşat din Oglinda Literară - nr.163, Aprilie 2015 (ianuarie 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agaţă-mi sufletul de tine...

Iubito, agaţă-mi sufletul de tine
şi fă-mi un adăpost din braţe,
să mă treci departe de întunericul morţii;
nu mă stinge cu lacrime fierbinţi
în catedrala sfinţilor răpuşi de piatră.
Şi cu o bătaie a inimii răsună-mă în glasul ploii,
îmbrăţisându-mă din toate părţile deodată
cu o încordare adâncă până iau forma luminii.

Îmbrăţişează-mă din toate părtile deodata
şi nalţă-mă cu o mişcare adâncă
în trupul ploii;
să-ţi plouă printre degete fiinţa mea din nefiinţă,
viaţa mea din nemoarte;
la capătul norilor să nu mai existe dovada c- am fost muritor,
că umerii mi-au fost sfâşiaţi
şi a curs dinafară trupul meu în tine.

poezie de Ştefan Radu Muşat din Constelaţii Diamantine - dec, 2015
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!