Ştefan Radu Muşat despre iubire

dragoste (vezi şi iubire)

Ce este dragostea? O inimă încarcerată în altă inimă...

definiţie de Ştefan Radu Muşat în Nu am lumină pentru ani, nici ani pentru altă lumină...
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea - sublim ceresc cu miros de veşnicie...

aforism de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea, între esenţă şi strălucire, este frumoasa nebunie a omului.

aforism de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăgostirea vine atunci când te pierzi într-o singură clipă de timpul tău.

Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire este când un suflet devine oglinda altui suflet: fiecare clipă
poartă chipul tău.

Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea - fir de vis, cusut cu cer; întregul existenţei noastre...

aforism de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu învăţa despre iubire, pentru că ea există în tine!...

aforism de Ştefan Radu Muşat (februarie 2012)
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea, acest imn al sângelui de care te agăţi
să nu pierzi nimic din ce te aruncă în neant.

citat din Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câtă naivitate îţi trebuie să te naşti pentru singurătate...

Nu-mi amintesc de ce plângeam atunci...
plângeam (poate) de frica
de a trăi experienţe închise
sau de frica agitaţiilor lăuntrice.

Ţi le înşir pe toate ca să mai salvez ceva
din singurătatea asta glacială,
poate se mai naşte ceva din ce moare
în erupţia sângeroasă a luminii.

Îţi spun cum creşte dependenţa de regret,
că nu ajută la nimic migrarea către lacrimi şi zaci
între prăbuşire şi uitare definitivă de tine însuţi.

Zaci în strigăte stinse
până te abandonezi într-un trecut,
devenit mai agitat decât prezentul.
Câtă naivitate îţi trebuie să te naşti pentru singurătate...

Şi cu toată tăcerea asta mă clatin din toată

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Radu Muşat din Constelaţii Diamantine, martie 2019
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două suflete încleştate în aceeaşi iubire sunt ca două stele care se izbesc într-o moarte de foc.

aforism de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Copilărie! Ţine-mă îndrăgostit de cer
să te ţin aproape de stele,
departe de timp...

poezie de Ştefan Radu Muşat din Copilul şi Norul
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc neînţeles de mult ce alţii au uitat; ei au uitat pentru că n-au înţeles adevărata frumuseţe a vieţii...

Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am plâns până la ruperea timpului de real când m-am îndrăgostit.
Te sorbeam din toate clipele ca pe o cale a mântuirii, născut parcă pentru aceste înălţări trăite în flăcări şi sinceritate.

citat din Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce există cu adevărat, există când iubeşti şi este partea cea mai intensă a vieţii, este ceea ce viaţa venerează: pierzi obişnuinţa de a fi altceva decât cerinţa unui tot, eternizându-te în el.

Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există singurătate mai profundă ca aceea în care omul moare puţin câte puţin, trăindu-şi gloria de cenuşă, necunoscând adevărata glorie a vieţii - iubirea...

aforism de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubirea profundă este întruparea sferei rotunde în toată splendoarea ei;
Este necurgătoare şi n-are început, n-are sfârşit
atâta vreme cât paşii tăi răsună la fiecare atingere a luminii din interiorul ei.

poezie de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este energia care-ţi dă posibilitatea de a-ţi arăta întregul în jumătatea celuilalt. Este lupta care îţi dă în acelaşi timp şansa să-ţi transformi pasiunea în perfecţiune, destinul care te face să suferi şi nu poţi cere nimic fără să dăruieşti.

Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărtăşire

( când nu te visez, când nu te simt, te trăiesc prin moarte...)

Prea mult de împărtăşit n-a mai rămas
în prima noapte fără mine;
mi-a trântit pământul inima din piept
şi bâjbâi cu un trup cleios întunericul sub pas,
ţărâna mă apasă în neştire.
Un elan izbit de pretenţia sărmană de a fi cu tine,
mă întoarse în nopţile în care nu visam
că pot deveni pâmânt însufleţit,
dar nicio îmbrăţişare nu-i eternă.
Mi se stinge sângele-n mormânt,
plătind tributul cel dintâi,
şi anotimpul împrospătează florile sub care mă descompun.
Eu m-am iertat şi te-am iertat demult,
tu care n-ai plecat din mine...
Adie trist a primăvară
în cimitirul bătut de clopote şi liturghii
şi nimeni nu priveşte în urmă,
spre lumea fără căpătâi.

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Radu Muşat din LitArt - martie 2015 - Revista USR Mureş (29 iulie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminesciană

Lasă tremurul din ape pe-al tău sân să mă cobor,
În privirea-ţi prea curată, ochii tăi adânc mă dor.
Şi mă pierd în universuri, prin luceferii de rând,
Preafrumoasă pământeană cu şuviţele în vânt.

Nu imperii lucitoare tu să-mi ceri a mă iubi,
Cere-mi freamăt de izvoare, desfrânări în nopţi târzii,
Cere-mi floare de cicoare, şir de stele, cere-mi luna!
Tu, a mea nemuritoare, printre ele eşti totuna...

poezie de Ştefan Radu Muşat din Boema (ianuarie 2015)
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agaţă-mi sufletul de tine...

Iubito, agaţă-mi sufletul de tine
şi fă-mi un adăpost din braţe,
să mă treci departe de întunericul morţii;
nu mă stinge cu lacrime fierbinţi
în catedrala sfinţilor răpuşi de piatră.
Şi cu o bătaie a inimii răsună-mă în glasul ploii,
îmbrăţisându-mă din toate părţile deodată
cu o încordare adâncă până iau forma luminii.

Îmbrăţişează-mă din toate părtile deodata
şi nalţă-mă cu o mişcare adâncă
în trupul ploii;
să-ţi plouă printre degete fiinţa mea din nefiinţă,
viaţa mea din nemoarte;
la capătul norilor să nu mai existe dovada c- am fost muritor,
că umerii mi-au fost sfâşiaţi
şi a curs dinafară trupul meu în tine.

poezie de Ştefan Radu Muşat din Constelaţii Diamantine - dec, 2015
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!