Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Ștefan Radu Mușat despre toamnă

Ai văzut vreodată ploaia ?...

Ai văzut vreodată ploaia?
Știu, iubito... îmi spui «nu»
Mohorâtă e odaia,
Eu sunt tu.

Murim străini pe zi ce trece,
Și timpul este amorțit.
Tu ai plecat cu toamna rece,
Eu sunt sfârșit.

Lacrima mi-o las în noapte,
Sting cu ea orice văpaie.
Numai clipa n-o pot stinge,
Eu sunt ploaie.

poezie de din revista Constelații diamantine, martie 2014 (14 septembrie 2012)
Adăugat de Adi MușatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unsprezece elegii mai târziu

Iată cum anotimpul ne întâmpină cu semnele aducerii aminte ;
suntem două umbre bântuite de nostalgii.
Sentimentul nedezlipit de aripi s-a stins
și ne-au unit două părți asimetrice într-o frunză de piatră,
rămânând în așteptarea zborului din elegie ;
poate cel mai îndepărtat timp pe care l-am atins vreodată.

Fluxul toamnei golește aleea trecătorilor cu frunțile plecate
și număr băncile pustii ale celor ce s-au despărțit.
Urmez calea frunzelor, scufundându-mă în gânduri,
fără putință de îmbrățișare, mereu trăită de altcineva.
Urc din gânduri, bătut de visuri,
scuturându-mi noaptea de nesomn ;
umerii îmi sunt de gheață și nu au nici măcar prezent.

Străbat un spațiu îngrădit de artere necurgătoare de viață,
refuzând toamna care-și caută orbita în respirația noastră ;
exist și exiști atâta vreme cât ne adăpostim unul în celălalt.
Nu ți-am vorbit despre sentimente,
n- am fost niciodată fericit pentru că mi-am amânat fericirea.

[...] Citește tot

poezie de din Boema, dec. 2017
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Elogiu muzei mele

De-ar fi să-ți fac altar, l-aș face din inima mea;
să fii din Soare și Pământ o parte,
din mireasma primăverii și ruginia toamnă,
din Eternitate,
a sufletului meu angelică doamnă.

De-ar fi să-ți fac un templu, l-aș face din albii trandafiri;
să fii o parte din Eden,
din rugăciunea către Tatăl Meu, din albul purității,
să-mi fii imnul abisal de suflet, scris într-un catren,
tu, veșnică Lumină a divinității.

De-ar fi să-ți scriu Poemul, l-aș scrie cu sângele de suflet;
să fii nemuritoarea doamnă a spiritului meu,
zeiță divină,
ție să mă–nchin, și-apoi lui Dumnezeu,
în veacuri de lumină!...

poezie de (3 noiembrie 2009)
Adăugat de Ștefan Radu MușatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Frunza și toamna

Creionez un substantiv
cu chenar de adjectiv:
frunza verde, fistichie,
care tremură în vie.

Pe potecile uscate,
două verbe încurcate
de un vânt hoinar, golaș,
care a l e a r g ă păpădia
în răzorul din imaș.
Sus pe dealu' unde-i via,
nu mai c â n t ă ciocârlia...

Frunza e un subtantiv,
capătă și-un adjectiv
când se-arată toamna gri
în stejarii a r ă m i i...

Frunză verde a bobului
făcuși casă dorului

[...] Citește tot

poezie de din Anotimpul cu aripi de copil (20 august 2011)
Adăugat de Ștefan Radu MușatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Getica

Bogată e toamna. Și frunzele s-au copt,
Belșugul e dulce, mai dulce ca oricând.
Rodește câmpul, sunt roade peste tot,
Sudoarea omului e fructul pe pământ.

Zamolxe, fii slăvit! Îți mulțumesc.
Doar Masa Ta de piatră lumină în ruine.
Cu pâine și cu sare te slăvesc,
Că bravii geto-daci sunt pururi lângă Tine.

De piatră așa cum sunt, cu paloșele sus,
Sunt vrednici, războnici neînfricați.
Când soarele se întunecase la apus,
Nu au răbdat furtuni peste Carpați.

Românule, să știi că ești din neam ales!...
Dar gloria durează în propria-i lumină.
Și cât ar fi de spus nu încape într-un vers,
Ei sunt lumina pietrei și-n lume rădăcină.

poezie de din revista USR Bacău P l u m b, nr 164 - nov. 2020 (revistă fondată de George Bacovia)
Adăugat de Adi MușatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la toamnă, dar cu o relevanță mică.

Ademenește-mă în destinul fără umbre...

Ia-mă de mână și arată-mi frumusețea vieții,
ține-mă strâns și fă-mă să înțeleg ce înseamnă a trăi;
oprește clipa, oprește timpu' ăsta nesuferit
care aleargă furibund de la o zi la alta prin trupul nopții!
Îl simt cum mă înfășoară în țărâna arvunită de mormânt,
iar minunea că exist îl tulbură peste măsură.
Aleargă cu tăvălugul peste mine și mă pătrunde nemilos,
dornic să mă sfâșie la fiecare atingere de clipă.

Anii lui îmi curg albiți pe tâmple, însă mai e vreme;
mai sunt atâtea zile nepurtate
și flori nemângâiate în splendoarea înălțimilor de mai
din care să ne facem așternutul,
apoi să ne iubim chiar și printr-o simplă atingere de mână,
străbătând tinerețea noastră
pân' la ultimul fior al vieții,
împreună...

M-am împărtășit la pieptul tău cu fereastra închisă
pentru că n-am văzut demult în oglinda ei

[...] Citește tot

poezie de din revista LitArt nr.11, noiembrie 2011. Publicație lunară de cultură, Tg. Mureș, sub egida Uniunii Scriitorilo (iulie 2010)
Adăugat de Ana Georgiana NiculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Epitaf (la moartea unui înger)

Sufletul este mereu acolo unde flămânzii luptă
pentru o fărâmă de lumină la răsărit...


La început am fost un vis
la celălalt capăt întunecat al veșniciei,
visul a venit de la celălalt capăt
al luminii.
Lumea a devenit umană și temătoare,
purtând fiorul reîntregit din foc nepământesc pe tâmplele de lut,
și-atunci s-a împlinit
mugurul de viață
prin bunăvoința Celui Preamărit;
Acum am rămas înger prigonit în osânda veșnică,
dar vrednic de ecoul tuturor dorințelor desăvârșite
în bucuria și echilibru lumii.
Aripile mele sfidează renunțarea
în adâncul cerului.
Acolo am semănat cu alb
cea dintâi mireasmă a primăverii

[...] Citește tot

poezie de din Dunărea de jos, nr. 156 - martie 2015. Revista Centrului Cultural Dunărea de Jos (5 ianuarie 2011)
Adăugat de Ana Georgiana NiculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amânarea de a iubi

Tresare vremea în vânt nelegiuit
și niciun semn
nu-mi tulbură atâta neputință,
și am privit
cum toamna cade galben în păcat,
și traversează demn
spre alte dimineți;
urcă și mută inima de piatră
într-un blestem fără cuvânt al zilelor
care ies din soare.
Tăcerea îmi macină adâncul
și rămân străin chemării tale,
respirând în fiecare clipă cu teama de eșec...

În vara cu drumuri bătătorite de țărână,
nu am avut atâta demnitate să privesc
răbdarea soliei ce nalță către ceruri
o mână
a renunțării la singurătate;
așa aș fi deprins învățătura să iubesc

[...] Citește tot

poezie de din BAAADUL Literar. Publicație trimestrială de cultură, Bârlad. Fondator C. Ivănescu (26 iulie 2010)
Adăugat de Ana Georgiana NiculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Abundență

Îsi umple iarna pântecul cu începuturi
până-n miezul adâncit al vieții,
timpul încolțește
răsărituri
blânde și mai luminoase în geana
dimineții;
ceasul a sunat în convoiul alb a primăvară
și desprinde roditor de abundență
din negura pământului;
verde nesilit
stinge șansa măduvei polare,
o umbră se mai zbate,
însă fără rezistență...

Își umple toamna pântecul din săvârșirea verii
cu începuturi lungi de elegii,
tot mai gălbenite și mai suferinde,
cămara -și umple colțul răcoros
cu mere mălăiețe, sângerii,
plouă în rădăcini de vânt cu ghinde

[...] Citește tot

poezie de din Oglinda Literară nr. 132 - decembrie 2012 (29 aprilie 2010)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mamă sfântă, Românie...

Au bătut la tine-n ușă
Regi cu sceptre de cenușă.
A curs sânge de român
Pe coroana lor de tun.

Le-ai pus roadele pe masă,
Grâne din sudoarea noastră.
Ne-nchinară cu o mână
La icoane de țărână.

Munții noștri mai cu seamă,
Aveau creste de aramă.
La izvoare doine multe,
Vântul se oprea s-asculte.

Azi, sărmană Românie,
Ești țărână fără glie.
Pe a ta frunte puse rege
Tot străinul fără lege.

[...] Citește tot

poezie de din Exercițiu de patriotism
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Ștefan Radu Mușat despre toamnă, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info