Șopot interior
Liniște-n atâta zgomot,
Închid ochii... căutare,
Înăuntru nu e ropot,
Ploia pare că dispare
Undeva, genunea vieții
Se aude-n mine plină
De cristalurile gheții,
În albastrul de lumină
Eu vibrez către un mâine
Istovit de răutate,
Cu speranța că în sine
Voi fi pace și dreptate
Tac și gânduri, tac sărmane,
Ferecate în tăcere,
Unde stările umane
Nu mai știu a fi durere
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alegere
Îmi stai ascunsă în cuvinte,
Sperând că poate nu te știu,
Cu gânduri care nu-s cuminte,
Ca să greșesc pe mai târziu.
Eu te accept, te iert și poate,
Am să te-ajut să te îndrepți,
Și-n nedreptate e dreptate,
Tu trebuie doar s-o accepți.
Încerci să mângâi sentimente,
Poate-am să cad în plasa ta,
Pierzându-mi mintea în momente,
Pe care le voi regreta.
Dar eu te știu, zâmbesc spre tine,
Cu ochii mei te văd cum ești,
Poți fi mai mult, poți fi mai bine,
Alege altfel să trăiești.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet pereche
Ai venit... șoaptă-n ureche
Ca un freamăt sufletesc,
Te-am simțit suflet pereche,
Am știut că te iubesc
M-ai rugat cu bunătate
Inima să mi-o deschid,
Să-i fac dragostei dreptate
Chiar dacă sunt un timid
Să cern vorbe-n vindecare
Peste suflete încet,
Să le fie alinare
Gândul dulce de poet
Fără tine... nu-s cuvinte,
Aș rămâne numai dor,
Răvășit, tăcut, cuminte
Și nu aș putea să zbor
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împreună
Fi-mi-ar marea mai aproape,
Dacă nu... măcar ocean,
Să mă mângâie pe pleoape
Când albastrul ei nu-l am.
Fi-mi-ar muntele păvază,
Când îmi bate vânt nebun,
Iară tu să-mi fii o oază,
Unde poezie spun.
Fi-mi-ar trupul tău iubire,
Relieful lui culcuș,
Să-mi provoace amintire,
Ca vioare-i un arcuș.
Să îmi fie gândul, visul,
Către tine mai mereu,
Tu să-mi fii piscul, abisul,
Să-mi fii bine, să-mi fii greu.
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De neuitat
De voi uita, adu-mi aminte,
Dar ce tot spun, nu pot să uit,
Degeaba caut prin cuvinte,
S-ascund că inima mi-o mint.
Mă tot prefac, dar vezi tu, dorul
Mi-aduce-n gânduri chipul tău
Și-ascund în zâmbet adevărul,
Când simt că mă mai pierd în hău.
Tu îmi lipsești și din păcate
Așa va fi aici, de-acum,
Deși cu mine, ești departe,
Nu mai pășim pe-același drum.
Ne leagă însă poezia,
În ritmul ei ne regăsim
Și ne șoptim că veșnicia,
Ne va lăsa să ne-ntâlnim.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerșetorul de emoții
Am tot plâns lacrimi poeme,
Le-am oftat în vers, tăcut,
Am iubit năuc o vreme,
M-a-nălțat... și m-a durut
Cerșetor trăind emoții,
Clipelor le-am returnat,
Așa le trăim cu toții,
În credință... în păcat
Le furăm din nemurire,
Dar le dăm și înapoi,
Facem schimb, printr-o iubire,
Cam de tot ce suntem noi
Și mai pierdem câteodată,
Mai uităm tot ce-am primit,
E doar viața, e ciudată,
Ești urât... ori ești iubit
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea-n care nu mai sunt
A dispărut întreaga lume,
Însă cumva eu încă sunt,
Același om, același nume,
Dar altfel, pe un alt pământ.
Mirat mă uit în jur și-mi pare
Că s-a schimbat parcă ceva,
Nu-i nici mai mică, nici mai mare,
Dar avem loc cu toți în ea.
Încet, încet, apar alți oameni
Un zâmbet au pe fața lor,
Nu mai sunt rase, ci doar semeni,
Ce doar iubire par că vor.
A dispărut o lume-ntreagă,
Și-a luat cu ea ce-a fost mai rău
Ce n-a putut timpul să dreagă
În gândul meu, în gândul tău.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa ce a readus iubirea
Credeam că frumusețea-i trecătoare,
Că totul vine pentru a pleca,
Lăsând în urmă gândul care doare,
Când clipele dispar în urma mea
Dar chiar în, poate, ultima mea clipă
Ai luminat prin zâmbet pașii mei,
Purtând pe umeri dulcea ta aripă
De înger, ce tristețea poți să iei
Mi-ai dat în dar sărut, o vorbă care,
A readus tot ceea ce pierdeam,
Din ochi mi-ai dăruit o desfătare,
Pe care, sincer, nu o mai știam
Primește-mă în brațe, mă răsfață,
Să te respir adânc, neîncetat,
Să transformăm ce-a mai rămas din viață
În amintiri, mereu de neuitat
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Om sau Stea
Strălucirea-i temporară,
E ca ploaia într-o vară,
Tumultoasă, răpăială
A naturii zbenguială.
Poți fi Om sau poți fi Stea,
Poți alege ce vei vrea,
Infinit vei fi oricum,
Ce alegi e doar alt drum.
Suntem veșnici, totul este,
Pare vis, pare poveste,
Însă lumea fără vise
Ar fi hău, ar fi abise.
Totul pleacă dintr-un punct,
Dintr-un gând, dintr-un cuvânt,
Se transformă-n energie,
Noi alegem ce-o să fie.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aromă de lăcrămioare
Am înflorit, cu tine-s lăcrămioare,
Și-mi vărs polenul vieții împrejur
Mă plimbă vântul ca pe-o alinare
Să pot surâs de gânduri să îți fur
Tu doar să-mi fii aleanul de iubire
Vorbește-mi din privire, doar atât,
Izvor să-mi fii și-n suflet primenire
Ca să devin ce vrei și chiar mai mult
Dacă vei vrea, culege-mă buchete,
Să-ți pun arome-n clipe și-n sărut
Petale albe să îți fiu în plete
Și mângâieri ce poate n-ai avut
Iar dacă simți că floarea îmi pălește
Să nu te sperii, își va reveni,
Cu-o lacrimă o udă și-o iubește
Și vei vedea... și ea te va iubi
poezie de Adi Conțu (21 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărută-mi ultima clipă
Ultima seară împreună,
Apoi, tu vei pleca departe,
Mai ține-mă te rog de mână,
Căci cerul mâine ne desparte.
Să-mi lași te rog ultima clipă,
Ascunde-mi-o într-un sărut,
Să-l port pe-a gândului aripă
Ca dragostei să-i fie scut.
Îl voi păstra pe veșnicie
Și am să-l returnez cândva,
În altă viață, numai ție,
Ne-om regăsi, te-oi căuta.
Iar când vom fi din nou alături,
Nu te voi mai lăsa să-mi pleci
Precum un fulg purtat de vânturi,
Ne vom iubi frumos, pe veci.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suspin în alb
Miroase a iarnă, a geruri devreme,
A fum care iese prin hornuri de case,
Miroase a sobă ce mângâie lemne,
A flăcări albastre, iubito, miroase.
Miroase a trupuri, iubiri efemere,
Aprinse dorințe, săruturi târzii,
Miroase a tine, a gând ce te cere,
A suflet oftând ce așteaptă să vii.
Miroase a vânt înghețat de uitare,
A seară în care alături nu-mi ești,
Miroase a plânset de stea căzătoare,
Ce caută-n ceruri ascunse povești.
Miroase a lacrimi din fulgi de zăpadă,
Topiți peste buze ce nu le săruți,
A iarnă ce parcă refuză să creadă,
Că-ți spun te iubesc, însă tu nu asculți.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la gânduri, dar cu o relevanță mică.
Spini și petale
Îmi ard trandafirii-n mână,
Spinii lor duios mă-nțeapă,
Mi-ești în inimă stăpână,
Îmi ești aer, îmi ești apă.
Strig buchetul lor spre tine,
Să-l primești, să îl săruți
Și apoi, de-oi vrea, pe mine
Să m-alegi dintre cei mulți.
Ți-am pus dragostea-n petale
Colorate-n gândul pur,
Să îți cadă la picioare
Din înaltul de azur.
Stau în fața ta, iubire,
Te aștept un da să-mi spui,
Să fim noi o fericire
Cum n-a fost a nimănui.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărută-mi ultima clipă
Ultima seară împreună,
Apoi, tu vei pleca departe,
Mai ține-mă te rog de mână,
Căci cerul mâine ne desparte.
Să-mi lași te rog ultima clipă,
Ascunde-mi-o într-un sărut,
Să-l port pe-a gândului aripă,
Ca dragostei să-i fie scut.
Îl voi păstra pe veșnicie
Și am să-l returnez cândva,
În altă viață, numai ție,
Ne-om regăsi, te-oi căuta.
Iar când vom fi din nou alături,
Nu te voi mai lăsa să-mi pleci
Precum un fulg purtat de vânturi,
Ne vom iubi frumos, pe veci.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orchestra cuvintelor
Nu pot să-ți fiu altar fără ca cerul
Să își asume partea lui de vină
Pentru cuvinte ce dezgheață gerul
În vers cuprins de grația divină
Eu sunt un muritor ales de el
Prea rușinat de gânduri sau de fapte
Ce știe c-a greșit, dar într-un fel,
A regăsit lumina după noapte
Mă tot întreb mereu de ce-i așa
Dar pân' la urmă nici nu mai contează
Atâta timp cât simt că inima
În simfonii de îngeri îmi vibrează
Mă regăsesc, cumva, un dirijor
Orchestra lui e marea de cuvinte
Și-o să le-aștern prin suflete ușor
Să le iubească și să le alinte
poezie de Adi Conțu (2 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot ce vreau
Nu vreau să fiu celebritatea
Ce se va pierde în nimic,
Care nu vede claritatea
Ce se găsește într-un pic.
Nu vreau ca mâinile să-mi poarte,
Un galben greu, însă inert,
Să-mi curme gândurile șoapte,
Furând bătăile din piept.
Averile prefer să-mi fie
Surâs de suflete iubind,
Dansând perfect în armonie,
Nu vreau să fiu ce nu pretind.
Voi căuta o strălucire,
Pe malul apei, în nisip,
Purtat de valuri spre iubire,
Cu-n zâmbet mare peste chip.
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu (12 august 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt
Sunt fapte care nu se spun
Și vorbe care nu se-aud,
Sunt șoapte tunete de tun,
Un adevăr ce poate-i crud.
Sunt visele ce nu visez,
Sau realitatea ce nu e,
Momentele când mai oftez,
Pot fi sub valuri, pot fi pe.
Adesea mă întorc plecând
Sau plec și nu mă mai întorc,
Rămân în suflet sau în gând
Unde o lacrimă mai storc.
Sunt tresărire sau un spasm,
Fără să știu, fără s-aleg,
Devin o dramă sau un basm
Unde misterul mi-l dezleg.
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Instinct primar
Plutești și-n jurul tău e puritate
Pe sânii tăi răsare asfințitul
Iar eu adulmec senzualitate
Ce-n corpul tău atinge infinitul
Aș vrea să nu te pot privi o clipă
Să nu orbesc de-atâta frumusețe
Dar cum s-o fac când gândul se-nfiripă
Și-ndeamnă să te mângâi cu blândețe
Și orb de-aș fi, cum să nu văd iubirea,
E-n trupul tău, mă-ndeamnă să tresar,
Iar de-aș fi mut, tu mi-ai reda vorbirea,
Să pot să îți recit poeme-n dar
Să nu dispari, să-mi fii eternitate,
N-aș suporta să știu c-am să te pierd
Tu doamnă, învelită-n claritate,
Nu pot să nu îți cer să te dezmierd
poezie de Adi Conțu (3 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aromă de lăcrămioare
Am înflorit... cu tine-s lăcrămioare
Și-mi vărs polenul vieții împrejur,
Mă plimbă vântul ca pe-o alinare,
Să pot surâs de gânduri să îți fur.
Tu doar să-mi fii aleanul de iubire,
Vorbește-mi din privire, doar atât,
Izvor să-mi fii și-n suflet primenire,
Ca să devin ce vrei și chiar mai mult.
Dacă vei vrea, culege-mă buchete,
Să-ți pun arome-n clipe și-n sărut,
Petale albe să îți fiu în plete
Și mângâieri ce poate n-ai avut.
Iar dacă simți că floarea îmi pălește,
Să nu te sperii, își va reveni,
Cu-o lacrimă o udă și-o iubește
Și vei vedea... și ea te va iubi.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcută
Ascunsă-n gândurile tale
Încerci să nu arăți ce simți
În jurul tău mii de petale
Te roagă să iubești, s-alinți,
Însă preferi singurătate
De ce preferi să stai în ea?
De ce o frică te desparte
De tot ce ești? De tot ce-ai vrea?
Te rog, de poți, iartă-mi privirea
Dar cum să nu observ ce faci?
Îți văd cumva nefericirea
Pe care o ascunzi și taci
Să nu te-nchizi, nu da uitării,
Ce sufletul adânc îți simte
Privește iar albastrul zării
Unde iubirea nu te minte
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu (8 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Adi Conțu despre gânduri, adresa este: