Adevăratele comori sunt cele care nu se văd și despre care nu se vorbește...
citat din Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu strâng comori ce nu se văd
Eu strâng comori ce nu se văd,
Imaginea din tine
Mă-ntrepătrunde printre stări
Mărilor alpine.
Trăire cugetată-n seri,
Unde tâmpla rece
Se odihnește între veri,
Uitând iarna ce trece...
Eu strâng comori ce nu se văd,
Imagini ale mele...
Mă strâng culori de sentimente
Și pasiuni rebele.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile verzi
Mă doare al meu sine care suspină mult
Am obosit să-l văd și tot să îl ascult
M-am plictisit de el
să plece de la mine!
Nu vreau tovărășia prezenței lui străine.
Nu mai doresc să caut un leac sau alinare,
Tot ce doresc e ziua ce văd că nu apare
M-am săturat să caut ce nu cunosc că știu
Taine și legende din al meu suflet viu.
Ascunsă-i o comoară a sufletului meu
Prin lupte de credință ajung să fiu doar EU
Zăpada se topește, răsar florile verzi,
Ce-n suflet mi se-așeză arzându-mi din zăpezi.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
La tine, mamă, vin
La tine vin când mă topesc
În multe lacrimi și dureri,
La tine mamă poposesc
Să mă înveți cum e să speri.
La tine vin când obosită
Renunț la vise și comori
Iar tu-mi șoptești că sunt sortită
Și cu nădejde mă-mpresori.
La tine mamă găsesc apă
Când sufletul mi-e însetat,
Și-mi dai avânt de pe o rampă
Într-un destin aici lăsat.
La tine mama mea iubită
Gândul mă cheamă neîncetat
Și mă găsesc așa-mplinită
Când dragostea iar ți-am aflat.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Atunci când te doare...
Să spun atunci când peste oameni este frig și plouă,
Că EL te-ascultă și te vede...
Și ți-ar fi dat comoara în Viața cea nouă
De-ai fi avut un suflet care se încrede.
Să spun și-atunci când peste oameni este ger și ninge,
Că poți iertarea să o ai...
Iar trupul tău zdrobit nu se va stinge
Purtându-ți sufletul acasă, în Rai.
Să spun și-acum când peste oameni este soare,
Avem lumină în inimi și în case...
Dureri și lacrimi aduc așa splendoare
Ca noi să facem temple luminoase.
Dar să mai spun și-atunci când tu suspini și doare...
Te afli pe o cale, într-un ceas... și sună;
El sună a binecuvântare
Căci negreșit te-așteaptă o Cunună.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Textele de mai jos conțin referiri la comori, dar cu o relevanță mică.
Ce semeni vei culege
Nimic nu odihnește un om neodihnit
Decât liniștea dată dintr-un al său sfârșit
Finalul consacrat trăirilor-carton
Și începutul vieții la un nou amvon.
În amurg cresc lacrimi, când cerul se închide
Gândurile fug și se ascund în noi,
Se lansează-n hore mândriile sordide
Suntem așa avuți, dar atât de goi!
S-au retras savanții să studieze vântul,
Ce nu-l pot vedea, sau ști cum s-a născut
Acest soi de oameni își sapă adânc mormântul,
De crezi doar ce vezi, vei rămâne lut.
Un capăt mic de țară așteaptă să te-ntorci,
Căci vasele de lut ascund comori eterne;
Nu-ți feri auzul când te strigă voci
Și nu-ți fie teamă să vezi doar printre gene.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și nimeni...
Și nimeni nu mă vede când eu tac...
Și nimeni nu m-aude când vorbesc.
Cu sufletul rănit și mult opac,
Ca o lumina sunt care mult orbesc...
Și nimeni nu cunoaște ce port eu...
Sunt ca o scoică ascunsă în durere.
Și-mi ascund tainele în ea mereu,
Sunt inima ce știe să ofere...
Și nimeni nu alege să își tacă
Plânsul tăcut, așa cum eu aleg...
Las zile câte una ca să treacă,
Și-aștept comoara să-mi culeg.
Și nimeni nu mai plânge azi cu mine...
Sunt prea avari în proprii simțăminte.
Nimeni nu vrea să-și urce munți, coline
Și-au încălcat chiar proprii jurăminte.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Chiar de îl iubesc...
... și pietre de mărgăritar ies din ochii mei,
și foc și jar... dintr-o iubire aprinsă...
și mi-ai venit doar dragostea să-mi iei,
nicicând inima mea nu va fi stinsă!
... și lucruri mici au dat cu pietre mari,
în sufletul ce te-a iubit fără condiții...
am întâlnit la inimă oameni avari,
și resemnați în negrele perdiții.
... și te iubesc așa cum ești... un șarpe!
am mult în mine ce să dăruiesc...
nicicând comoara n-o să mi-o îngroape,
unul ca tine... chiar de îl iubesc!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poruncă
Între lumini ascult cum forma sădită,
Dintr-un mit angelic spre perfect
Se regăsise atunci într-un blestem infect
Devenit tacit soarta răscolită.
Sădeam pe-atunci semințe moarte
Și nu lăsam nisip să curgă,
Sădeam zadarnic desueta rugă
Unei clepsidre triste a minților furate.
Între lumini, petale-ngheață în suspine,
Cum se pornesc orele să plângă!
Forme demonice trufaș trupul alungă
Și totodat' luptând cu al său sine.
Unor comori înșelătoare te-am pierdut
Pe tine, inocent copil de ieri,
M-am pedepsit poruncii când te-a ales să speri
A fi ce erai ieri, atunci când te-ai născut.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a putea iubi
Cuprinderi mă-nfășoară a spre iubi total,
Nu mi-am aparținut în veacuri de iubire...
Când nu te ai, dragostea e norul epuizant-banal
Și în lumina ei nu vezi vreo strălucire.
Despotice cuvinte am aruncat în mare,
Poate de m-ar răpi vreun val al ei să simt
Ce mult mi-am cenzurat iubirea în chemare...
Să fiu acum sonetul... fără notă, timp.
Stele fără număr pe fruntea mea mirată,
Aduc o strălucire dintre adâncuri vii...
Să-ți fii, este comoara... deși poate uitată
Să exiști în sine, pentru a putea iubi.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnul meu
Prietenului meu veșnic și Tatălui Ceresc, în semn de mulțumire pentru minunatele Sale daruri oferite dinaintea venirii mele...
Pașii mei se grăbesc a urca spre Tine,
Domnul meu...
mi-ai fost în mintea-mi nărăvașă și-n clipele saline
mereu...
când se sfârșea o treaptă, alta-mi ofereai... și eu,
neînțelegând, mă zbăteam plângând
și-atunci pe miez de noapte când era mai greu,
veneai aproape pe mine susținând...
a fost o dramă ascunzând o veste bună,
Domnul meu...
și ce este la urmă contează să rămână
al meu...
așa aflasem cum este taina aceluia salvat
numai prin durere...
când răni înmuguresc, iubindu-le poți fi iertat,
dobândind avere...
dragostea-mi uriașă urcă înspre Tine,
Domnul meu...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecuație cu rezultat în doi
Lovită de atât mult zbor, eu mi-am lăsat aripi să cadă,
Și rătăcită-n al meu dor, inima n-am permis să vadă...
Lacrimă dulce soarbe vântul, ce mângâie cu un alint,
Un vuiet îmi străbate gândul, ce a punctat idei succint.
O ecuație terestră, cu doi necunoscuți arzând...
Veniți de pe-o planetă sacră, trimiși și-aici aterizând,
Mi-a fost pe tablă să descriu... răspunsul încă zboară...
Nu știu decât c-am fost să-ți fiu... doar revelație, comoară.
Cu cât cuprind mai vast ce-a fost, cu-atât mă prinde ger fierbinte...
Mă rătăcesc fără vreun rost, m-aprind în baie de cuvinte!
Și iată-mă! Sunt ce doreai... așa cum ai visat cândva...
Un ideal ce doar sperai; ce n-ai avut... un altceva!
Și altceva sunt întru toate, de ai putea doar să mă vezi!
Ți-ai spulbera confuzii, poate... și vei începe ca să crezi.
Iubirea vreau să te atingă... acolo unde teama curge,
Nedumerirea să îți stingă și dragostea să nu-ți alunge...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare într-un tablou
Așa voiam să simt fiorul cel mai moale,
Cum dragostea timid simțeam că dă târcoale,
Voiam să pot avea zâmbet curat,
Să fiu iubită angelic, venerat.
Aș fi dorit să simt valuri stelare,
Atunci când inimi dansează cu ardoare;
Să pot să dăruiesc atât cât am,
Să fi primit ce eu nu mai aveam.
Așa voiam să simt viața într-o privire!
Să am curajul să-mi lepăd a mea fire,
Să fiu o alta pe care s-o iubești
Să-ți satur setea, să nu te plictisești.
Aș fi dorit să pot să mă imprim în mintea ta,
Să fi rămas la infinit doar eu în ea...
Să fiu comoara după care alergi,
Să mă descoperi și să nu mă negi...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu inimă nebună de iubire
Tu, inimă fisurată de plânset și furtuni,
Dragoste, minciună ai știut s-aduni!
Paradox ce sunt... la capătul de cer,
În inimă-mi jelesc toate nestingher.
Inimă nebună, tu alergând mă duci
Pe culmile înalte și sub oceane adânci!
Cea-nlănțuită în cușcă a mea iubire...
Mâhnită din prejudecată, frică și rănire.
Mereu mă uit în sus și-ncerc să Te găsesc,
Dar prețul e prea scump la cât eu nutresc...
Am fost azi o zăbală a drumurilor nori
Și-am adunat de sus așa multe comori!
Tu Doamne mă alini și-mi dai și desfătare
Dintr-ale noastre ierburi albite de chemare...
Fost-am urzica vieții ce-acum o căutați,
Sunt verde-n limpezirea ce nu o mai blamați.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mânia, rezultat al dragostei perfecte
Motto: "Sentimentele sunt pur și simplu sentimente. Ceea ce faceți cu ele le face corecte sau greșite. Dragostea perfectă și mânia merg mână-n mână; într-adevăr mânia este rezultatul dragostei perfecte." (David Seamands)
De sentimente ne lovim oriunde punem pasul,
Nu sunt rele sau bune, urâte sau frumoase...
Ele-s doar sentimente dorind să-și afle glasul
În inimi împietrite cu fețele mieroase.
Nebuni și orbi, voi care nu știți a învăța
Despre mânia voastră că-i foc dintr-o iubire,
Cândva, ea v-a robit... născută a înălța
Suflete rămase restante la gândire.
Nicicând n-a fost ea mai divină,
Mânia mea frumoasă, atunci când a tunat...
Crescând din indignare și din a mea vină,
Revărsă dragoste perfectă ca și rezultat.
Născându-se pentru ființe ce n-au putut iubi,
Prin sentimentele ce noi le urâțim sau le-nfrumusețăm
Urmare a lor, sunt fapte de a fi sau a nu fi
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriu!
Scriu cât de mult mă doare și nu pot să măsor
La cât aș vrea s-adorm în infinitul zbor!...
Scriu cât de puțin viața m-a alintat vreodat'
Și câte tot ea mi-a luat...
Scriu cât de fericită-am fost plângând
Cum lacrimile s-au trasformat în rând...
Scriu cât de puține zâmbete-am păstrat
Și cum haina suferinței-am îmbrăcat.
Scriu cât de mare avânt am retrăit în mine
Cât de nemilos fost-am rănită-n sine...
Și scriu cât de puțin am fost în ochi privită
Îmbrățișată, înțeleasă și iubită.
Scriu cât de mult se plătește-un vers
Cântat de-al inimii nucleu neșters...
Scriu cât de vag și de puține-am strâns,
Comorile de lut ce mi s-au stins.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Criptica reîntrupare...
Și sunt un fenomen paranormal,
Sunt plină de iubiri nepământene...
Ceea ce pentru tine e normal,
Eu nu mă încadrez în legi și semne.
Și sunt cum nu ai întâlnit,
Un înger întrupat în chip de om...
Și nu pot fi decât iubit
De către cei ce văd de sus, din pom.
Nu mă-ncadrez în ale voastre lumi terestre,
Nu sunt aici ca să exist ca voi...
Am venit doar să deschid ferestre
Să vă învăț iubirea peste doi!
Și sunt multicoloră în gândire,
Iubesc mai mult de infinit...
A mea ascunsă, intensă dorire
Este să te fac un împlinit...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglinda neamului Lumină - "Tu te numești Annai!"
La viață este dată o singură moarte.
Nu toți croit-am drum înspre cetăți...
Calvarul crucii taină, prins în spate,
Îți alege un întreg din părți.
Comorile din lume sunt lăsate
Să pribegească pe drum fără Lumină...
Sunt luminate suflete mușcate,
Acele ce-au răspuns prezent la vină.
Ochii Lui în soare privesc necontenit,
La câte-or să mai vină... suflete cernut,
Din prea multă Lumină, fost-ai neprivit
Și strivit sub talpă, din setea ce-ai avut.
Gustat-am lacom înc-o vară din nămeții
Razelor sortite-a da Lumină...
Adusem cu căldură acestui punct al vieții
Luminarea sacră în care fost-am plină.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de ACG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Pentru a recomanda secțiunea cu Adina-Cristinela Ghinescu despre comori, adresa este: