Eu strâng comori ce nu se văd
Eu strâng comori ce nu se văd,
Imaginea din tine
Mă-ntrepătrunde printre stări
Mărilor alpine.
Trăire cugetată-n seri,
Unde tâmpla rece
Se odihnește între veri,
Uitând iarna ce trece...
Eu strâng comori ce nu se văd,
Imagini ale mele...
Mă strâng culori de sentimente
Și pasiuni rebele.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăuntrica dorință
Mă doare timpul pe care îl aștept,
Mă doare așteptarea...
Timpului nu-i pasă de ești sau nu deștept,
Și îți rezervă provocarea.
Mă dezbracă florile unde cântă mierea,
Taine șoptesc frunzele în așteptarea vremii...
Dezgolit în trupul ce-și scrie acum durerea,
Peste care cade rugăciunea serii.
Mai senin astăzi, mai mult ca ieri și mâine,
Cerul meu de vise de cristal
A avut dorințe celeste și păgâne,
Din adânc venit și ajuns la mal.
Soarbe dimineața tristețea din ființă,
Acum nu mai am de ce să mă grăbesc...
Una am avut... o singură dorință
Și cerul a-mplinit-o pământesc.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la seară, dar cu o relevanță mică.
Al tău zâmbet, iubire
Mă-ntreb cum poate o privire
A sfredeli așa intens,
Mii de particule safire
Torsionând rigidu-mi sens.
Aseară, am venit spre tine
Și n-am văzut, decât tardiv,
Dragostea ta-n zâmbete pline
Încurajând spre un motiv.
Un simțământ torid venise
Să zăpăcească progresiv,
O inimă ce împietrise...
Topindu-se în ea pasiv.
Și mi-a schimbat întreaga seară,
Doar o privire și-un cuvânt...!
Deși, banal privit de-afară,
Așa puțin, multe au frânt.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Siluetă
Pe străzi gălăgioase se arată
Între lumini de seară și vitrine
O doamnă toată-n negru îmbrăcată
Grațioasă în pașii unor membre fine.
Pielea sa de lapte sclipește-n întuneric,
O muzică străbate și devine mistic
Jocul printre umbre ajunge unul feeric
Iar caracterul sobru dănțuiește ritmic.
Privesc la o făptură care mă împresoară
Priviri magnetice revarsă asupra mea,
Fusesem un placid până astă seară,
Până n-o văzusem pe-aceea, care-i EA.
Un vals aud cum susură în minte
Același care demult el mi-o răpise,
Trupul înghețat căldură acum simte
Plastice trăiri renunță a fi vise.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
De ziua ta
La fel ca vremea de afară,
Tu ești și ploaie, ești și soare...
Furtună matinală, sau briza de seară,
Static și în mișcare.
Controversat... iubit, respins,
Ești în mixaje de culoare...
Când prea comod, când prea aprins,
Când mult prea slab, când mult prea tare.
Enigmă spuseră mai mulți;
Sau poate n-au spus, n-au gândit...
Trist e, că doar pe-acești saluți,
Pe ceilalți, gonind răstit.
Și cât de mare ironie de ai privi în cine ești!...
Nu cred că-ți place tot ce-ntâmpini
În al tău timp ce nu găsești;
Deschide-ți ochii la răspântii!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epistola celor neiubiți
Mai trece iarăși un veac de suferință,
Ei sunt cei neiubiți ce luptă în ființă;
Voi oameni, oare nu tânjiți s-aveți
În orice seri și dimineți,
Dragostea dată de căință?...
Tulburător privesc la cei trudiți cum zac,
Ei sunt aceia îmbrăcați în sac;
Voi oameni, oare nu știți ce e iubirea
Descătușată din simțirea,
Acelora, care lumești nu se mai plac?...
Mai trece încă vreme de durere,
Ei sunt aceia care aici nu-și fac avere;
Voi oameni, oare nu cunoașteți diferența
Dintre acei care-și dau încă corijența,
Și alții clădindu-și suflul ce nu piere?...
Numai un Dumnezeu este în noi, întotdeauna,
Pierzi zilele, una câte una;
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Final de carte
Picături cad peste obrazul unde,
Cândva, demult dezmierdat
În pasiune de sărut cuprins...
Picături cad astăzi peste obrazul nins;
Umbrele de seară se lasă între doi,
Care s-au iubit... prin lacrimi și zâmbete,
Furtuni și bolți senine...
Aceia eram noi.
Îți amintești?... Acum doar doi străini!
Picături cad arse, înflăcărând în minte
Tablou restaurat cu noi prin jurăminte.
Chipul îți surâde... se-aude un oftat,
El este de la mine și îl ignori vexat...
Pe un perete negru las urme albe, care,
Strident abundă timpul trecând peste hotare;
Strivesc o nostalgie vrând să mă renască
Și mă împotrivesc ca ea să ne unească!
Piese de muzeu, secvențe dintr-un film
Se absorb tăcut, totul e străin...
Ce episod de carte cu doi eroi nebuni...!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet arzând...
De câte ori n-am suspinat,
După ale tale gânduri reci...
De-atâtea ori m-am resemnat,
Din inimă să nu-mi mai pleci.
De câte ori nu am strigat,
La stelele ce mă-nconjoară...
Ca tu să-mi fii inveterat,
Cu inima ca o vioară...
De câte ori n-am vrut să-mi stai,
În brațele ce te-au iubit...
De-ai fi știut, azi îmi erai
Un trandafir neofilit...
Și zbucium vast străpunge seara,
Când gândurile se adună...
Ca florile din primăvara
Unei iubiri ce-a fost nebună...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taci inimă...!
Nu știu s-o fac acum să tacă,
Inima mea, ce mult mai plânge...
Viața mi-a devenit opacă
Iubirea lipsă, mult mă frânge...
Și lupt cu mine să prind zborul,
Să pot zburda spre ape line...
Din suflet mi se zbate dorul,
Acel ardent dor despre tine...
Taci inimă! Și nu-mi mai plânge!
El n-a știut a te iubi...
Nu a știut verbul "învinge",
Să îl aplice... pentru a fi!
Și lupt în fiecare seară,
Când gânduri cântă către mine...
Lumina inimii, amară
Căci îmi lipsești și nu mi-e bine...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Final de carte
Picături cad peste obrazul unde,
Cândva, demult dezmierdat
În pasiune de sărut cuprins...
Picături cad astăzi peste obrazul nins;
Umbrele de seară se lasă între doi,
Care s-au iubit... prin lacrimi și zâmbete,
Furtuni și bolți senine...
Aceia eram noi.
Îți amintești?... Acum doar doi străini!
Picături cad arse, înflăcărând în minte
Tablou restaurat cu noi prin jurăminte.
Chipul îți surâde... se-aude un oftat,
El este de la mine și îl ignori vexat...
Pe un perete negru las urme albe, care,
Strident abundă timpul trecând peste hotare;
Strivesc o nostalgie vrând să mă renască
Și mă împotrivesc ca ea să ne unească!
Piese de muzeu, secvențe dintr-un film
Se absorb tăcut, totul e străin...
Ce episod de carte cu doi eroi nebuni...!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
O inimă de mister
În doruri multe, cristaline
Venit-am ca să mă îngrop,
Cu al meu tril să se îngâne
Durerea dintr-al meu potop.
Astăzi a curs lacrima rece
Dintr-a cântatului ecou,
Născut în mine să îmi sece
Dorința de a fi erou.
Beatitudini milenare furau înverșunat
Doruri curate și amare,
Dintr-un trecut prea tulburat
Cu clipe fără de savoare.
În ceasul care cântă clipa
Mă plâng în jalnic regăsit...
Și chiar de mi-am găsit aripa,
N-am să mai zbor spre asfințit.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cascada unui suflet
Pe unde curge vântul și valul se încheagă,
Acolo-mi zboară gândul... cu mii de întrebări...
Spre mine alunecă chemare pribeagă
Și mă aprind culorile în mii și mii de stări.
Mă arunc în valuri ce vreau să mă lovească,
În focuri ce mocnesc până la stele...
Mă predau și vântului, să-mi crească
Aripi ascunse, puternice și grele.
Pe unde am fost... mi-e parcă dor să fiu...
Povestea inimii îmi cântă locuri calde;
Să strălucesc din nou din ruginiu,
Să mă înalțe lumina din cascade.
Cutreier universul prin pașii multor timpuri,
Am învățat să-l las liber să zboare...
Și l-am trecut prin sacadate ritmuri
Înțelegându-i misterioasa sa ardoare.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Marele meu final
O veșnicie strânsă în pumn rece
Din teamă de necunoscut,
Pe lângă mine veșnicia trece,
Aș fi avut-o, dacă aș fi crezut...
Spaima mi-e vecină tot mai mult
De noapte mă ascund în întuneric...
Ah, noapte furioasă, verși sânge și verși lacrimi
Eu, al ei complice... ce conștiință-n patimi!
Unde să mă întorc? O viață este dusă
Meleagurilor zăgăduite și-acolo ea distrusă!
O nouă veșnicie se-nfățișase apoi mie,
La început, indiferent la ea,
Dar conștiința vie!
O clipă de eternitate trăisem într-o noapte,
Ce-aveam al meu dădusem într-o seară
Pe-o viață infernală!
Nu plânge acum străino,
Nu căuta să vii!
Tu, conștiință moartă... blestemată fii!
Singur, ghemuit gemeam
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-ți aparține soarta!
Mințită a fost iubirea mea pe când iubeam...
Cântau cocori și corbi sub cerul moale;
M-am dăruit apoi spre siderale,
Din grija ce o resimțeam.
N-am fost să trec decât pe unde plânge vara,
Din griurile de pe paleta de culori
Răzbit-au ochi pătrunzători,
Pictați numai când vine seara.
Nu am ales pe cineva anume special...
Mi-a fost ales pentru-a-nvăța iubirea.
Nici ochii și nici mintea nu uită amintirea,
Nici spiritul, de-ar fi chiar glacial.
Când ți-e permis pe el ca să iubești,
Nu poți negocia, sau cere altul...
Nu poți rezilia sau arde pactul,
Pe care vrei aici să-nlocuiești.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Adina-Cristinela Ghinescu despre seară, adresa este: