Reanimare
să-ți speli inima zise chirurgul obosit
de trei ori în toată ziua
dimineața în cuvinte albastre
flori de orhidee și lumină
la prânz cu Vivaldi cu Mozart
iar seara domnule seara
cu dragoste cu iubire fierbinte
fierbinte
atât
și îmi puse inima într-o sacoșă de plastic
vaya con Dios amigo
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sinuciderea
am să-mi las sinuciderea goală
albă ca un cearșaf
peste ochii tăi întorși acasă
să te apere de vinovățiile
ce-ți caută nebune pocăința
sinuciderea mea e o tipă bi
am cunoscut-o la grădi
când tovarășa mergea cu mine
la toaleta de la marginea copilăriei
ultima oară numai eu m-am întors
pe tovarășa a urcat-o sinuciderea
la cel bun mi-a spus mama
și nu m-a mai lăsat să învăț să număr
de atunci domnișoara sinucidere
a urcat la cel bun multe femei și bărbați
pe care le-a și i-a iubit
în locuri neașteptate
când am mai crescut s-a mutat la mine
mă ținea de inimă și făcea striptiease
dar nopțile mă lăsa singur
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ne jucăm de-a iubirea
pe cățărate...
tu pe un înger,
eu pe o moarte...
catren de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O singură iubire mi-a lipsit să pot trece prin acul mântuirii; aceea de sine...
aforism de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
(de)căderea mea
are un fundament științific natural
și e întotdeauna aproape egală
cu fatalitatea iubirii la pătrat...
urcarea ta ține de miracol
dar planarea în neant e o anomalie
temporară a matricei
dacă ai prins azi în Iluzie
un loc la geam cu wifi și vis condiționat
crezi că vei rămâne iubito
stăpâna inelelor?
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
degetele ți-au rămas înțepenite
pe mânerul iubirii te oprești
și uimitîți privești umbra
plecând înainte apoi nimic
catren de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
femeia-copil e primul tău anotimp
lumina din Ochiul tău
e crudă de verde
în lumea ta
visele-mi cad secerate
la rădacina speranței
femeia-elixir e al doilea anotimp
atunci când îți sorb esența luminii
lumea mea devine spirală
spre infinit
femeia-bătrână
e al treilea anotimp al tău
acolo unde te ascult
iubito vânt
prin toate dorurile adormite
pustnic într-o oază cuantică
femeia-vis
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața ești tristă
Îmi spun că încă nu te-ai trezit.
Cuvintele stau în ibricul albastru.
Îți pun două cești.
Ninge de câteva eternități.
Bach curge printre cărămizi.
Am dat zăpada de pe inima ta.
Atât cât am putut.
Sunt treaz iubito.
Prea treaz să nu îmi pese.
Fericirea ta nu-i la mine.
Am cautat-o în fiecare noapte.
După ce ai adormit.
Cu visurile pe pieptul meu.
Nu ți-am spus.
Nici nu o voi face.
Cafeaua are gust de mâine.
Și ieri a avut gust de azi.
Amară.
Ochii tăi au rămas atât de dulci.
Îi amestec în ceașca mea.
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dublu infarct
Edmundo avea două inimi
una mai mare și una mai mare
așa se născuse singur
într-o duminică după Paște
și asta fiindcă Speranzza mama lui
îl făcuse din flori
floarea- soarelui și ochiul-boului...
nu obosea niciodată
iar în inimile lui încăpeau
o mulțime de oameni
chiar și un elefant trist
pe care îl găsise într-un bordel
se îndrăgostise însă brusc
de gemenele mexicane
aduse în coliba sa
de un tsunami nebotezat
de nici un meteorolog
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Adrian Păpăruz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Numărătoare
privindu-te pe furiș
culcușindu-te fetus în mine
aș putea crede
că ai ajuns în Nirvana
dar mereu te aud
mai ales în întuneric
numărându-mi respirațiile
încercând să mă ții viu
1296,1297...5000...
așa cum stai ghemuită
să nu-mi ocupi toată iubirea
nu-ți pot zări teama
ochii tăi sunt mereu plecați
după Dumnezeu
în încercarea ta sisifică
de a mă face etern
iubito iubito
îți strig în toate gândurile
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
privește câte culori s-au strâns
pe trupul meu lacrimile au săpat amintiri
roșii galbene verzi
numai tu ai rămas albă printre atâtea
întunecimi lumești zilele din ce se vor naște
fără zâmbetul tău pierdut iubito în mijlocul vieții
neînvârtită planeta și ea a pierit odată cu tine
un cireș îti va crește din piept crucea pe care
voi adormi ținându-te de ultimul tău sărut
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la iubire, dar cu o relevanță mică.
"ți-a crescut o gaură-n inimă"
au zis doctoranzii pe la vârsta copilăriei
și eu am râs
fericit că voi avea
unde să mă joc cu nisip...
mai târziu
prin adolescență au decis
că am "o inimă într-o gaură"
și am râs
aveam de acum
un fel de "black hole" a mea
unde putea încăpea
chiar o bucată de univers...
"teoretic nu prea exiști"
mi-au spus pe când
am devenit soldat
și iar am râs
pentru că atunci am înțeles
că dacă eu sunt o iluzie
și ei sunt o iluzie...
"gaura ta e atipică -ține loc de cord
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
de ziua mea
mi-am pus viața
să sune la jumate'
am adormit
căutându-ți visul
amestecat cu nisipul
deșertăciunilor
m-a trezit Dumnezeu
la fără-un sfert fix
pentru renaștere...
fără tine viața se oprise
cu secundarul inimii
între iubiri paralele
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
trezește-te iubito
te rog trezește-te
adormirea ta a născut
un armaghedon prin brutusiană
din maci
moartea a devenit bunică
emotivă mănâncă o primăvară
în anticamera întâmplării
așteptând ultimul călăreț
să-ți aducă florii
haide
e timpul timpului
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gaura
ți-a crescut o gaură-n inimă au zis mai întâi doctoranzii pe la vârsta copilăriei
și eu am râs fericit că voi avea unde să mă joc cu nisip
mai târziu prin adolescență au decis
că am o inimă într-o gaură și am râs
aveam de acum un fel black hole a mea
unde putea încăpea chiar o bucată de univers
teoretic nu prea exiști au concluzionat specialiștii pe când credeam că am devenit bărbat
și iar am râs pentru că atunci am înțeles că dacă eu sunt o iluzie totul e o iluzie
gaura ta e atipică ține loc de cord
chiar de materie cenușie ține loc
șușoteau cardiologii psihologii psihiatrii
speriați de neînțelegerea lor
a crescut atât de mult încât te-a dat afară din tine și te-ai pierdut
eu iarăși am râs bucuros fiindcă oricum
nu mă găsisem vreodată
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
eu îmbrac cuvintele
care ți-au rămas mici
cuvintele uzate de tine
la guler
sau cele demodate
nu-mi mai pot permite iubito
niciun cuvânt nou
iar de la second m-am ales
cu o logoree mută nevindecabilă
nu-mi pasă că mă strâng
că sunt caraghios și că prin unele
mi se vede sufletul
și ce dacă lumea râde?
trăiesc...
mă îmbrac în literele tale
și aștept să rămân mic
tot mai mic
să mă poți încăpea
în două cuvinte
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
azi mi-am îmbrățișat nucul
nu mai povestisem
demult amândoi
te iubesc i-am spus
iartă-mi te rog rătăcirea
te iubesc mi-a răspuns
iartă-mi și tu statornicia
i-am dăruit luminătorul meu
mi-a dăruit rădăcinile lui
el a găsit eternitatea
iar eu mi-am regăsit identitatea
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
avatarul în care locuiesc
nu sărbătorește primăvara
de fapt nu sărbătorește nimic...
dar pe mine
nu mă supără nesărbătoririle
ci doar dedublările minții
mă enervez de pildă
pentru că m-a forțat să mă fac vecin
cu un bătrân nebun care își plimbă girafa
în fereastra mea
și cu o studentă la psiho
care pune etichete pe orice trecător
dintr-un manual freudian
e multă gălăgie
în această conștiință comună
a mea și a avatarului meu
la fel ca într-o garsonieră
în care doi soți se bat
pentru telecomandă
aș vrea să divorțez cumva de mine
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
ai vrut să-ți pictez vulturi
pe aripile de colibri
să mă ascund în mare
colorat în delfini
să-mi spăl singurătatea
cu lacrimile tale de fericire
spuneai să jertfesc două cuvinte
la răsăritul iubirii
să-mi îngrop tristețea
în nisipul deșertului
ai dorit să mă trezesc
când îmi voi fi devenit
propriul meu înger
apoi ai fugit șoptindu-mi
să nu uit că sunt unic
ai grijă de pietre... ai mai spus
înainte să mi te faci lumină
iată-mă divino
sunt îngerul
tuturor pietrelor din suflet
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
ai vrut deodată să fii singură
în mijlocul singularității
chiar dacă în inima ta
nu mirosea nimic la plural
nici n-ai avut timp să observi
că privirea ți-a rămas deschisă
spre nebunia mea cosmică
ai fugit desculță
golită de toate adevărurile
doar să mai bem o cafea
înainte să se fluiere începutul apocalipsei
ești singura femeie
care m-a iubit
din singurătate în singurătate
așteptându-mă infinit
mă lași azi
când toate cometele
s-au adunat în ochii tăi
să mă închid în tine
pentru totdeauna?
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Adrian Păpăruz despre iubire, adresa este: