Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Adrian Păunescu despre munți

Adrian Păunescu

Muntele

Iubita mea, ți-am cumpărat un munte
Am fost la târg, dar nu l-am luat pe bani
Are păduri și râuri și o punte
În vârstă de un milion de ani...

Ți l-am adus în brațe pân' la poartă
E minunat și piatra lui e grea,
Comerțul ambulant cu munți se poartă...
Dar unde-ai să-l așezi, iubita mea?

Ce munte colosal, un munte straniu
Cu porci mistreți ce cântă-n coruri: jir!!
Iar în adânc sunt straturi de uraniu
Și-am dat puțin pe el... un chilipir...

Iubita mea, găsește marea vale
În care să-l aduc și să-l răstorn
Și-apoi la nunta regăsirii sale
Să cânt ca vânător al lui din corn...

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Adrian Păunescu

Ce mai faci, Vitoria Lipan?

Ce mai faci, prin munți ce ți-l ascund
pe bărbatul tău ce-a fost cioban,
ce mai faci sub cetini și pe prund,
ce mai faci, Vitoria Lipan?

Duhul lui mereu în preajma ta
ți-a-nsoțit umbrirea lumini
și atât de mare se-arăta
că n-aveai nici loc să te închini.

El te-a dus pe drumu-adevărat,
el ți-a dat și drept să judeci tu
prefăcându-ți dorul de bărbat
în ceva ce n-are nume, nu.

Iernile sunt tragice în munți,
de când este muntele sub cer,
numai la botezuri și la nunți
și la moarte rudele te cer.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

La adio

Se află litere și farduri
Și niște munți sunt între noi
Dosare-nchise, triste garduri
Și nici n-o să mai vină apoi.
În pragul iernii absolute
Sărută-mi tâmpla albă, hai
Și-apoi scufundă-te și du-te
În orizontul altui grai.

Nici nu pot nimic să-ți spun
Pe curând sau rămas bun
Apăru, numai nu, la adio tu.

De ce să-ți spun la revedere
N-aș mai avea nici un motiv
"Adio" drepturile-și cere
Că te-am pierdut definitiv.
Și de la mine până la tine
Cuvântul însuși va-ngheța
Nici să te strig nu știu prea bine

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Adrian Păunescu

Imposibila nuntă

Munții mei duhovnici au intrat în ceață
Clopote bătrâne bat pe mănăstiri
Când miroase-a iarnă, nunțile îngheață
Pentru noi lunatici, imposibili miri
Vin să ți se-nchine vânturi și dihanii
Viscolul asupră-mi cade ca un lat
Și ți-aș face-o nuntă cu un sat de sănii
Și cu felinare și cai înstelați

Îmbracă-te-n alb, preafrumoasă mireasă
Așa se cuvine în drama ce-o joc
Pe urmă plecăm fiecare acasă
Și munții vor pune misterul la loc

Pân-o să se-ntâmple tu vei fi căruntă
Mie o să-mi vină cea din urmă zi
Și va fi și-aceea tot un fel de nuntă
Și-mi vei duce grija și te voi iubi
Ți-am adus, mireasă, munții mei cu noapte
Nunți de animale se petrec în munți

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

O reprezentare a paradisului

e ceață pe munți
ca-ntr-o piesă cu Hamlet
într-un magic Elsinor...
lucruri pe care
va trebui să le scriu.

O reprezentare a paradisului:
satul bucovinean,
totul făcut cu bun gust,
casa și gardul
și verde pășune;
când oamenii dorm
vin îngeri din direcții necunoscute
să pieptene iarba pășunilor.

poezie celebră de din volumul "Apogeul firii"
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Chestiuni de radiestezie

Andrei, copiii lui,
Andreeas și Adrian
și mama lor de bună voie Victoria,
Carmen și eu
ne aflăm la Cârlibaba,
e toamnă,
casa în care trăim
e ca o prispă a munților,
Bistrița Aurie trece
pe la ferestrele noastre.
Și plouă.
Când în zori deschid ușa spre munți
parcă-i găsesc
din ce în ce mai aproape
și casele de lemn curat din Cârlibaba
ies purificate din noapte
la marginea drumului
să-și aștepte sfințirea.
Azti noapte am vorbit despre fântânari
și despre radiestezie

[...] Citește tot

poezie celebră de din volumul "Apogeul firii"
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Toamna tragică

Toamna în munți ia aspecte tragice,
Poate că nicăieri
Nu e atât de tragică iarna,
Ca în munți, când vântul bate cu soare
Și trebuie să faci primul foc în sobă,
Apoi al doilea foc
Și totul să te coste scump,
Tomâamna tragică,
Noi junghiuri în spate și înaintarea în vârstă
Și prietenii, coborând tot mai gârboviți,
Către piețele austere,
În căutarea unui semn mănos,
Dinspre câmpia, ea însăși tragică.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Veac de tăcere

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "dacă"
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "nu"
Hai să conjugăm ninsoarea și uitarea eu și tu
Timpul pe deasupra noastră ca o sanie să treacă.

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "însă"
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "hai"
Vai, vom face repetiții pentru iad și pentru rai.
De ecouri mari de piatră vei fi răsă, vei fi plănsă.

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "pleacă"
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul"taci"
Prin albastrele troiene să fim liberi și săraci,
Să uităm ce-nseamnă "totuși", să uităm ce-nseamnă "dacă".

Să uităm academia, tribunalul, primăria,
Veverițe fără nume ne predea curate legi,
Cănd se va răsti furtuna vorba mea s-o înțelegi
Cănd vor susura izvoare află c-a murit mînia.

[...] Citește tot

poezie celebră de din Manifest pentru mileniul trei - Editura Eminescu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Veac de tăcere

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "dacă",
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "nu",
Hai să conjugăm ninsoarea și uitarea eu și tu,
Timpul pe deasupra noastră ca o sanie să treacă.

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "însă",
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "hai",
Vai, vom face repetiții pentru iad și pentru rai,
De ecouri mari de piatră vei fi râsă, vei fi plânsă.

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "pleacă",
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "taci",
Prin albastrele troiene să fim liberi și săraci,
Să uităm ce-nseamnă "totuși", să uităm ce-nseamnă "dacă".

Să uităm academia, tribunalul, primăria,
Veverițe fără nume ne predea curate legi,
Când se va răsti furtuna vorba mea s-o înțelegi,
Când vor susura izvoare află c-a murit mânia.

[...] Citește tot

poezie celebră de din Manifest pentru mileniul trei (1984)
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Drumul în sus

Și drumul se arată drept în sus,
Ca un perete care ține cerul
Să nu-și încurce oile oierul
Când nici lumini și nici alți oameni nu-s.

Rostogolite vietăți de foc
Aprind sub tălpi zgârieturi de piatră
Doar, la Albac, un câine rău mai latră
Și liniștea se-așează-ncet la loc.

Deasupra, dedesubt, nimic, nimic
E numai drum nesăturat de sine,
Și o căruță dinspre munte vine
Cu caii mari și căruțașul mic!

M-agăt de iarba care dă în spic
Și o furnică gleznele îmi ține.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Să fie sâmbătă la prânz

Să fie sâmbătă la prânz
Cu un bagaj cât mai ușor
Când pe pământ sunt nunți
S-o luăm spre munți
De care ni-i atât de dor

Va fi și noapte mai târziu
Și vor veni și zori de zi
Dar prin păduri adânci
Până atunci
Ne vom urî, ne vom iubi

Duminica s-a desființat
Tu ești lumina unui plâns
Și pentru veci aș vrea
Iubirea mea
Să fie sâmbătă la prânz

S-aprindem foc din lemne verzi
Să hohotim ca doi nebuni

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Cimitir de artiști

Numai artiștii au corupt tărâna,
din vina lor răsar pe lume flori,
prin arbori trec pierduții - dirijori,
și-și mișcă-n fiecare creangă mâna.

De-atâția pictori morți în cimitire,
culorile se strâng ca pe la nunți,
un sculptor taie nebunește munți,
planeta e-n pericol de iubire.

Gerosul vânt și vântul prea fierbinte,
ce sfarmă țări și prescurtează vieți,
pleacă din pieptul marilor poeți,
ei, după moarte, mai rostind cuvinte.

Artiști nocivi în viață și în arte,
ei sunt cu-atâta mai nocivi în moarte.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

În munte

Să stăm în munte și să fie seară,
să ne străbată aer ca de templu,
pe-un peisaj de verde să contemplu
întunecimea ta elementară,

să-mi fie foame și să-mi fie sete,
să-ți fie cald, să-ți fie sănătate,
să stăm în munte, să vorbim de toate,
pe relieful tragicei planete

și să plecăm aproape-n somn din viață
pe-un drum fără lumină, peste munte,
să-mi coși cu tine aripile frânte,
sângele tău să-mi fie fir și ață.

Și eu să cad când stelele-ncep să cânte
urlând de dor în umbra ta măreață.

sonet de
Adăugat de Monica MireaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Trăiască România

Dacă ne-nfruntă munții, cu munții ne vom bate
Pentru lumina țării și pentru libertate
Aici ne e cuvântul când îl avem de spus
Decât slujirea țării nimic nu-i mai presus
Jurăm credință luptei, oricât ar fi de grea
Jurăm că pentru țară și viața ne-o vom da
Jurăm să nu ne mintă nici clipa, nici vecia
Trăiască libertatea, trăiască România

Trăiască-n fericire și-n liniște poporul
Trăiască România, trăiască tricolorul.

Dar țara nu se face cu lași, cu apatrizi
Iubirea nu te scuză când ochii îi închizi
Să curățăm tot răul din viața României
Că noi suntem partidul și țara omeniei
Nu creadă hoții muncii că ei sunt mari și tari
Noi suntem patrioții revoluționari
Avem contract pe viață cu visul și cu glia
Trăiască libertatea, trăiască România

[...] Citește tot

poezie celebră de din Cenaclul Flacăra
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Esențialul

Să nu cădem în amănunte
și să uităm esențialul,
din râu în râu,
din munte-n munte,
cum valul
face trup cu malul,
în Ziua Sfântă,
Ziua – Punte,
acasă s-a întors Ardealul.
A fost atunci o țară-ntreagă
a fost o țară ca o roată,
Românii și acum se roagă
s-o vadă așa
încă o dată,
și plâng în harta lor beteagă
copiii mei,
băiat și fată,
și jurăminte noi se leagă.
Luăm de la Râmeți putere
și ultima cuminecare

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Omul prin sine însuși

Aseară l-am vizitat pe Ștefan Grec,
un bărbat de-o vârstă cu mine,
care și-a pus acsa
în munții cei mari
dintre Bucovina și Maramureș,
a așezat o roată pe râu
și și-a făcut cu mâinile lui
lumină electrică,
și într-o zi s-a apucat de sculptură.

Vedeam rădăcinile, zice,
și nu mi se păreau rădăcini,
ci animale și oameni și zboruri.
Și casa lui e populată
de rădăcini care nu sunt rădăcini
ci oameni și fiare și zboruri.

Și-atât de-adevărate sunt sculpturile
lui Ștefan Grec,
muncitor forestier maramureșean

[...] Citește tot

poezie celebră de din volumul "Apogeul firii"
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Voiam

Voiam să-ți spun că ninge și te invit afară,
Afară din cetate către păduri, oriunde,
Să facem carnea noastră bolnavă să tresară
De ceea ce într-însa curat se mai ascunde.

Un mărunțiș din norii pământului, ninsoarea,
Clinchetitor și tandru, dar cine să mai știe
Și viscolele sterpe incendiază marea,
Aș vrea să-ți fiu Ovidiu în Getia pustie.

... Și mai voiam să-ți dărui un vechi cojoc de oaie,
Și mai voiam să-ți dărui un drum până la munte
Și niște flori de toamnă, ținute-ntr-o odaie,
Dar nu știu câtă vreme avem de amănunte.

Te-am deranjat degeaba, probabil ai probleme,
Când eu, cu ochii-n lacrimi privesc ninsori de sânge,
Voiam să-ți spun că-i bine și n-ai de ce te teme,
Voiam să-ți spun adio. Voiam să-ți spun că ninge...

poezie celebră de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Paradox si Greseala

Mai intelept ca totdeauna
Si tot atat de idiot,
Acum pricep ca e totuna,
Sa n-ai nimic sau sa ai tot.

Si paradoxul ma omoara
Si sunt nebun sa mi-l explic,
Ca totu-a fost pana aseara
Si astazi nu mai e nimic.

Sunt sclavul presimtirii sumbre,
Pe care mi-o-nsusesc intim,
Ca vietuim ca niste umbre
Si ca si umbrele murim.

Si, cum nu-i nimeni sa te-acuze,
De stratageme si de masti,
Cum au putut aceste buze,
S-ascunda faptul ca urasti ?

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Partaj

Iubire de taină și moarte,
Ce pot să-ți mai spun despre noi,
Acum c-a venit despărțirea
Ia lumea și-mparte-o la doi.

Urmează partajul juridic,
Urmează atacul de cord,
Se-ncaieră frații călare,
Eu plec către sud, tu spre nord.

A fost o minune-n oglindă
Și ultimul zbor peste veac,
O aripă porți în valiză,
O aripă port în rucsac.

Nu-mi trebuie martori, iubire,
Nu-mi trebuie probele, nu
Destul mi-i că-n toate acestea
Și martor și probă ești tu.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Heart of twenty-four caratSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Iubito, vine toamna!

Iubito, vine toamna peste toate
Bacovia reintră în portrete
Cad frunze picurând singurătate
Și tu ai gesturi parcă mai încete.

Și te iubesc la echinox și după
Iubito, vine toamna să decline
Să macine, să năruie, să rupă
Al lumii apogeu de feminine.

Cum tu rămâi la țărmure de mare
Eu plec s-aștept și crivăț și omături
Și să mă-mbăt la mese singulare
Cu umbra lui Bacovia alături.

Iubito, vine toamna dinspre munte
Cu ghilotine și anestezie
Tot omul e un snop de amănunte
Care amenință esența vie.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Adrian Păunescu despre munți, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info