Citate despre Afrodita și lumină
citate despre Afrodita și lumină (inclusiv în versuri).
Invocație către zeița Afrodita
Afrodita, fiica lui Zeus, vicleană
Tu din tronul tău scăpărând lumină,
Nu mă frânge în chinuri, te rog, stăpână
Nici în aleanuri.
Zeița: "Cine te supără?
Persuasiunea pe cine vrei să convingă?
În curând cea care fuge acum de tine te va urmări,
și, dacă nu te iubește, te va iubi."
poezie de Sappho
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elena
Ai devenit vedetă
După precepte întortocheate
Prin intrigi sau pe bune
Încă cu mult înainte
De războiul troian
Starletă luminoasă
Învăpăiată ca orientul
Te situezi consecvent
În tagma celor de răsărit
Ai străbătut cu brio
Iliada și Odiseea
Și alte veacuri și epoci
Pe urmă ai transpus
Și amplificat forma de vedetă
În mii de personaje
Ipostaze locuri și moduri
Acum mare atenție
Să nu te deoache
Sentințe perturbatoare
Să nu-ți ia din frumusețea
[...] Citește tot
poezie de David Boia (25 martie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Afrodita și lumină, dar cu o relevanță mică.
Dulce psihoză
Cu fluturi prinși în păr
Și cu miros de flori pe buze
Tu poartă-ți pașii
Peste pragul nopții ce-a trecut
Și lasă-te purtată într-o nouă zi!
O nouă șansă plină de speranță...
Și lasă ploile în urmă!
Uită trecutul ce-ai avut!
Hai, vino și prinde-mă de mână
Să pășim în neant
Plini de iubire și de dăruire,
Pe drumul celor ce au rătăcit,
S-atingem inimi pline de dorință!
Poartă-te pe tine, femeie,
Înger blând, ce-ai coborât din Rai,
Ce porți în suflet doar lumină și dorință,
Dulceața amară a fructelor iubirii,
Iubita mea "Psihoză"
Frumoasă "Afrodita",
Simbol al fericirii...
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina
Cu toții știm că-n întuneric
Nu-ți poți vedea nici măcar chipul,
Ca într-un câmp ce-a fost feeric
Acum, tot ce-a rămas e zidul.
Un zid pe care-n aparență
Nu-l poți străpunge nici cu gândul.
Privit din astă existență
Nu poți, nu știi, nu-ți vine rândul...
Și te întrebi "Cum să-ndrept eu
Un rău, ceva greșit departe?"
Și-ncerci, gândești, aștepți mereu,
Dar tot ce vin sunt voci deșarte.
Ai vrea să pleci ca din coșmaruri,
Să te trezești și să-ți vezi drumul
Dar cele rele sunt ca valuri,
Tot ce fac ele: lovesc țărmul.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sistemul solar
Pământul gravitează
Și Soarele spre vest se duce,
Iar Luna se așează
Pe-a nopții undă dulce...
Soarele și nouă planete,
Mulți sateliți și comete,
Pe orbite se învârt,
Legile astrofizicii respectând.
Iată, cam așa arată
Al nostru sistem solar
Din galaxia spiralată
"Calea Laptelui"... stelar.
În mijloc Apollo tronează,
Sau mai antic Helios,
Soarele, ce degajează
Căldură, cu mult folos.
Și căldură și lumină,
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alo alo tovarăși
stigmatizații mei din rândul doi de zei
goliți paharele și râgâiți a înalt
șapte stele de căciulă măcar
să văd palmele roșind
ca la primul dezbrăcat pe lumină
a evei a afroditei a mai știu eu cărei minuni
nu mai sunt demult doar șapte
cum să mai fie satisfăcute atâtea dorințe de perfect
poate prin trecerea la o producție de serie
cu livrare instantanee
pentru fericirea voastră și o șchiopă de infinit verde
un ceva ceva dincolo de orice altceva
să fie un etalon axiomă pentru ceva-ul originar
sigur o să-i dau într-o zi un nume
ca și vouă tovarăși de cruci și golgote
poate o să vă fac și ceva temple
câte o piramidă de fiecare gând indecent
că doar nu sunt fluturii vinovați de urechile acului
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre iubire
Iubirea, singura armă a tuturor
Ce nu se-ntoarce împotriva lor
Ci a propiei persoane fără de lumină...
Iubirea o artă teatrală nesimulată,
Ce poate aduce vindecarea tuturor
Chiar a orbilor, surzilor și păcătoșilor,
Iubirea un paradis în care totul este
Un cântec fără întrerupere al inimii...
Iubirea, o armă ce arde odată cu zbuciumul sufletului,
Iubirea, o magie fără opreliști,
O imagine ideală a frumuseții,
În plenitudinea ființei, în oglinda creației neproiectate.
Oglinda celor două trupuri se poate reasambla în iluzia imaginației colective
Iubirea... un mijloc de comunicare uneori fără cuvinte,
Alteori risipind energia și vibrația nelimitată a iubirii.
Iubirea ancorată în inima de piatră.
Iubirea proiectată în mii de culori.
Sufletul zburând către orizontul pierdut în ochii iubitului.
Iubirea, un veșnic mod de a ne aduce ca ofrande zeiței Afrodita și zeului Zamoxle.
Iubirea, un dar ce poate fi înapoiat nealterat, aceleași ființe dragi.
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moldova la anul 1821
S-au întors mașina lumei, s-au întors cu capu-n gios
Și merg toate dinpotrivă, anapoda și pe dos,
Soarele d-acum răsare dimineața la apus
Și apune despre sară cătră răsărit, în sus.
Apele, schimbându-și cursul, dau să-ntoarcă înapoi
Ca să bată fără milă cu izvoarele război;
S-au smintit să vede firea lucrurilor ce la vale
Aflându-se din vecie, urmá pravilelor sale.
Ș-au schimbat se vede încă și limbele graiul lor;
Că totuna va să zică di mă sui sau mă pogor.
Toate pân' acuma câte se părea cu neputință
Ieșind astăzi la ivală, vor putea ave credință;
Vreme multă n-a să treacă, ș-a ara plugul pe mare,
La uscat corăbierii nu s-or teme de-necare;
Ce-a să zic-atunci pescariul, când în ape curgătoare
Îi va prinde mreaja vulturi și dihanii zburătoare;
Ce-a să zică vânătorul când, în loc de turturele,
Nevăzând nici câmp, nici codru, va pușca zodii și stele?
Nătărăule ce umbli pe a ceriului fațadă,
Zisu-mi-au ieri noapte luna, tâlnind-o la promenadă:
[...] Citește tot
poezie de Vasile Bob-Fabian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Afrodita și lumină, adresa este: