Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Alexandra Alb Tătar despre cuvinte

De ce lustruim șoapte și făurim săbii

dacă poetul își lustruiește șoaptele
cu fildeșul gândurilor găurit de raze
e ca să tragi cu urechea la soare
și să auzi că-și arde corpul la 5505°C
doar ca să poți vedea

dacă poetul își ascute penița
cu piatra grosieră a cuvintelor
e ca să tragi cu ochiul la katana umbrei
și să îi vezi oțelul ce se-ncinge la 1300°C
doar ca să poți urla

și dacă îți apleci fruntea
dinspre soare, spre umbră
e ca lumina să copleșească urletul
cu plecăciunea ta

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unde locuiesc sfinții

Unde locuiesc
iluminatele creaturi nocturne, care s-au prădat și de
ultimul pătrar de lună din colțul lor de cer, să poată face toiage de lumină
pentru cei care șchiopătau în întuneric
unde locuiesc
frumoasele viețuitoare acvatice, care au coborât din Arca lui Noe
pentru a face loc și celor fără adăpost
unde locuiesc
acești oameni-fluviu care, cu limbă de moarte, au lăsat apă vie
pentru cei însetați de Cuvânt
unde
locuiesc aceste ființe înaripate și cum de și-au făcut
cuiburile acestea mari
în inimile acestea mici
ale noastre?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la cuvinte, dar cu o relevanță mică.

Homo Sapiens Futuris

*

Câte dintre sistemele, structurile, hotarele,
câte dintre cutumele, culturile, popoarele
pe cale de dispariție, vor fi renăscut?
Câte dintre convențiile, dogmele, credințele,
câte dintre invențiile, normele, tendințele
pe care de apariție, vor fi dispărut?

**

Peste milioane de ani
după ce toate continentele se vor fi ciocnit
oare cum va arăta acel supercontinent, acea Pangeea Ultima
poate privirea noastră se va înălța
spre visul dintâi și cel de pe urmă
de parcă tot ce va conta, va fi că și atunci
ceea ce ne închipuim că e Raiul, va rămâne
locul preferat.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Elogiu diversității

Vreau să vânez ideea pură, ce țâșnește
din codrii minții, unde liberă aleargă,
să pescuiesc acea uimire, ce-o să spargă
un geam spre-o lume-n care gardul n-o oprește,
s-ating penajul în sextine sau catrene,
să fac bandaje de cuvinte fără pene.

Vreau să mai râd când plânge roua de pe frunze,
atunci simt pulsul unei vieți ce e reală,
mă pierd în cărți, dar și în lumea virtuală,
vreau să valsez în dansul pensulei pe pânze,
la răsărit, să lupt în ring, sau ca barbarii,
și la apus, să joc iar șah, la malul mării...

Vreau să alerg când vântul șuieră sălbatic,
parcă în haită fug, cu lupii, în pădure,
parcă mă joc atunci, ca urșii, când au mure,
vreau să înot când briza murmură molatic,
parcă în banc înot, cu pești din mări albastre,
și-aș vrea să zbor ca niște păsări ce-s măiastre.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Arhitectura mamei

Te-ai mișcat, și inima mea a stat în loc
ai făcut primul pas, și fațada sufletului meu s-a răsucit, ca să privească
ai căzut, și podelele mi s-au cutremurat, crăpându-se
te-ai ridicat, și toate crăpăturile mi s-au umplut de recunoștință
dar știi oare cum e ca o singură mișcare
să-ți schimbe o întreagă arhitectură, cum e să ți se prăbușească
vechea structură de rezistență
când Dumnezeu a suflat peste un sâmbure sădit în ea
și turnuri de iluzii și scări interioare s-au preschimbat
în nisip, dar tu să nu tremuri, tu să nu-ți întinzi brațele
să prinzi nicio cupolă de vise din trecut
un palat se surpă în tine, dar alte scări și alte cupole se înalță
dar cum vor arăta acele scări magice, pe care pasul cel moale și mic le va mângâia
arhitectura ta va fi rotundă, să nu se lovească la colțuri
atunci când va cădea.

Ai țipat, și vocea mea s-a stins
ai rostit primul cuvânt, și la pervazul ferestrelor mele au amuțit privighetori
ai plâns, și draperii de neliniște le-au umbrit
ai râs, și sufletul meu și-a găsit cântecul de leagăn

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Alexandra Alb Tătar despre cuvinte, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook