La începutul repetițiilor în teatru, mulți actori mormăie la prima lectură textul. Abia încep să-l descifreze, nici nu știu să-l citească bine. La operă, opusul. Toți soliștii știu pe dinafară muzica și textul, poate au mai cântat rolul și în alte locuri. Când deja, la 10 dimineața, tenorul urlă ca taurul aria din "Trubadurul" pe mine mă intimidează. Nu știu ce aș mai putea să-i spun. El este perfect. E gata de premieră. Eu nu mai am ce să-i mai spun. Durata repetițiilor în operă e de obicei mai scurtă decât în teatru, nu am timp nici să elimin clișeele de actorie că deja trebuie să înceapă repetițiile cu orchestra. În teatru, regizorul este alături de actori până la premieră.
Andrei Șerban în articol (1 februarie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În teatru, condițiile mi le creez eu însumi. Eu îmi aleg piesa, eu decid distribuția, dar asta nu se întâmplă niciodată la operă. Dacă eu nu accept, i se oferă proiectul altui regizor. Când lucrez în operă, trebuie să nu supăr publicul, să-i ofer plăcere estetică. Cântăreții se adaptează mai mult sau mai puțin regiei știind că vocea este tot ce contează. Și regia se poate ocupa de efectele vizuale, fără să-i implice pe ei decât în mică măsură. Pentru unii, cu cât mai mult îi las în pace, cu atât mai bine. În teatru, însă, lucrurile sunt complet diferite. Mesajul unui spectacol e transmis prin actori și dacă jocul lor e prost, nimic nu funcționează. Decorurile, luminile, proiecțiile, în operă sunt ca niște cârje, ca niște proptele adăugate muzicii. Dar muzica singură produce continuitatea. În teatru, continuitatea e mai greu de obținut pentru că actorilor le lipsește muzica.
Andrei Șerban în articol (1 februarie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teatrul este un loc unde noi, oamenii, venim ca să ne vedem în oglindă așa cum suntem, nu cum am vrea să fim. Să vedem propria noastră viață, reflectată pe scenă de către actori într-un mod mai esențial și mai clar decât ce putem vedea noi înșine despre noi.
Andrei Șerban în revista Yorick (2012)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trebuie ca tu, actorul, să găsești în tine resurse care sunt mai mari decât ceea ce crezi tu că ai. Îți atingi un potențial ascuns, pe care îl avem cu toții, dar care pe scenă poate fi atins.
citat din Andrei Șerban
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă nu ești acum prezent cu tot ce ai în tine, atent cu tot ce ai în tine la momentul în care respiri acum, nu exiști. Ca actor trebuie să-ți dezvolți în tine această capacitate de a simți, de a asculta, de a vedea altfel. De a vedea cu altă parte a urechii, de a auzi cu altă parte a ochiului.
citat din Andrei Șerban
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântăreții au obiceiul să se miște în ritm cu muzica. Când trupul imită pleonastic ceea ce vocea cântă e o catastrofă. Tenorul cântă cu mâna pe piept "te iubesc", dar nu-i cântă direct sopranei, cum ar trebui, ci la rampă, privind semeț spre balcon sau, când e nesigur pe el, se uită fix la dirijor. Clișeele sunt greu de eliminat în operă. Totul e artificial la culme și de-a dreptul caraghios. Manierismele și clișeele abundă și în teatru, dar totuși actorii, în special cei tineri, au mult mai mult ambiția să joace mai aproape de viață.
Andrei Șerban în articol (1 februarie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teatrul este singurul loc în care nu putem să creăm singuri. Un pictor, un scriitor nu are nevoie de nimeni. Un pianist nu are nevoie de nimeni. Dar un actor are nevoie de ceilalți. Nu poate crea singur.
citat din Andrei Șerban
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Andrei Șerban despre actorie, adresa este: