Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Andrei Ciurunga despre moarte

De ce uităm

O, de ce uităm, de ce uităm
șoaptele, privirile, căldura
care frig pupilele și gura?
Obosim cu timpul... înghețăm...

Amintirea n-are-atâta cer
pentru morții inimii ca fumul.
Câtorva le mai păstrăm parfumul,
Alții, repezi ca lumina, pier.

O, de ce uită, de ce uităm
Lacrimi, și surâsuri, și cuvinte?
Părăsind bogatele morminte,
Obosim cu timpul... înghețăm...

poezie clasică de
Adăugat de Mishu57Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ion invalidul vorbește

Asprimea frunții mele ca de prund e,
trisețea suie ca o tuse-n piept.
O mână mi-a rămas pe brazda unde
se spune-acum că n-avem niciun drept.

Mi-au dat apoi porunci cu strășnicie
să mă întorc și iarăși să mă bat.
Spre alt hotar m-au dus cu vrednicie
și-acolo altă mână mi-am lăsat.

Alerge scribii noi după minciună,
eu din adâncul vremii vă vorbesc:
Mâinile mele strâng ca o cunună,
în moartea lor, tot neamul românesc.

poezie clasică de (1947)
Adăugat de Mishu57Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la moarte, dar cu o relevanță mică.

Hibernare

Pe drumul iernii, dezghețat de pași,
mă târâi, trist și obosit, în gloată
și-mi strâng la piept mantaua de ocnaș
să-mi apăr focul inimii de zloată.

Sub zare trupul s-a făcut covrig
iar în adâncul cărnii vlăguite,
în loc de nervi coboară șerpi de frig,
în loc de oase urcă stalagmite.

Pe cușmă ninge vânăt și tăcut,
zăpezi topite mi se scurg pe piele,
bocancii, rupți în părți, s-au desfăcut
și colcăie mocirla prin obiele.

Sudorile pe trup mi s-au lipit,
cămașa – scoarț㠖 s-a muiat în spate.
în fiecare mușchi câte-un cuțit
aduce-o veste vieții-njunghiate.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Mishu57Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noi nu tăcem

Cu dinții strânși de aspra suferință
urcăm pe brânci Golgotele, cădem,
ne ridicăm, scrâșnind de neputință
și iar ne prăvălim – dar nu tăcem.

Pe-a țării noastre darnică moșie
târâm de-un car de ani același jug.
cum oare să tăcem, când de sub glie
răcnește osul dezgropat de plug?

De-a lungul zării noastre de cărbune
paharul plin ne-am învățat să-l bem
dar gura știe bine-o rugăciune
și-o geme printre dinți – căci nu tăcem.

Cum să tăcem când fiecare ghindă
căzută din stejarul secular
se-ntoarce din adâncuri, să cuprindă
tot plânsul țării într-un nou stejar?

[...] Citește tot

poezie clasică de
Adăugat de Mishu57Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Vorbitor

Ar fi timpul să stăm lângă foc, să iubim
câte-o fată de grâu, cu privirea albastră,
să scriem poeme sau cărți să citim
la lumina ce scade treptat în fereastră.

Pe masă, paharul cu ceai sau țigara
să-și urce spirala căldurii am vrea.
târzie pe dealuri să fumege seara,
luceafărul palid să licăre abia.

Dar întinsele noastre câmpii dobrogene
ne ard peste față cu plesnet de bici
pe când visul mustește amar printre gene:
Cumplitul Danubiu va trece pe-aici.

Va trece cândva, peste ani, peste vreme,
cu apele tulburi de crâncen tumult,
iar undele sure vor sparge blesteme
din guri astupate cu pumnul demult.

[...] Citește tot

poezie clasică de
Adăugat de Mishu57Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gligore Fărățară

De-un car de ani mă tot numesc așa
bătrânii brazi pe care-i țin de neamuri,
aghezmuind pe jos, în calea mea,
cu lacrimi de rășină de pe ramuri.

Când urc pe munte, sus, printre păduri,
aud, de sub a crengilor povară,
cum mă îndeamnă nevăzute guri:
"Rămâi la noi, Gligore Fărățară."

Dacă mă prinde-al Dunării șuvoi
cu spume albe ce se sparg în valuri:
"Gligore Fărățară, hai cu noi!"
mă cheamă glasul apei dintre maluri.

Iar când pornesc smerit spre cimitir
să mai îngrop câte-un copil de ceară
mă trag de mână morții mei în șir:
"Mai stai cu noi, Gligore Fărățară."

[...] Citește tot

poezie clasică de
Adăugat de Mishu57Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Andrei Ciurunga despre moarte, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info