Dumnezeu nu este proprietate, Dumnezeu este proprietar.
citat din Andrei Pleșu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citesc cu plăcere, îmi plac ideile și îl caut pe Dumnezeu. Dar îmi plac și cârnații de Pleșcoi, bufoneriile crude, brânzeturile răscoapte, cheful, hetaira, romanța.
Andrei Pleșu în revista "Plai cu boi"
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Îngerii convertesc abisul dintre Dumnezeu și om într-un spațiu al comunicării. Ei dau consistență și viață acestui spațiu, transmițând omului semnele lui Dumnezeu și lui Dumnezeu rugăciunile omului.
Andrei Pleșu în Despre îngeri
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul suprem pe care îl putem gândi e Dumnezeu. Dar e limpede că nu-l putem gândi până la capăt. Există o disproporție uriașă între înzestrarea noastră curentă și anvergura acestui gând. Miraculos e până și faptul că realizăm această disproporție.
Andrei Pleșu în Jurnalul de la Tescani
Adăugat de ANA MARIA BOTNARU
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Până la un punct, credința și necredința sunt două specii ale îndoielii. Deosebirea este că, în vreme ce necredinciosul pune la îndoială existența lui Dumnezeu, credinciosul pune la îndoială inexistența Lui.
Andrei Pleșu în Jurnalul de la Tescani
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrucât Dumnezeu nu îmi e dat ca atare de experiență și scapă, în egală măsură, cuprinderii mele intelectuale, e inutil să-l iau în discuție. Fac, deci, abstracție de ipoteza existenței lui, ca de o ipoteză cu care nu pot lucra. Refuz să manipulez imponderabile și să construiesc pe inefabil. Corect este să mă ocup strict de ceea ce cade sub incidența puterilor mele reale.
Andrei Pleșu în Jurnalul de la Tescani
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tensiunea activă spre Dumnezeu ține de statutul ontologic al creaturii. Mi se cere, deci, să nu uit că am de a face cu un dat infinit (și, ca atare, de neposedat), dar să mă situez față de el în postura efortului plin de speranță: să-mi valorific maximal capacitățile, pentru a mă apropia de Dumnezeu cât mai mult cu putință. Pe scurt, e vorba a lua imposibilul ca țintă, știind că e imposibil: a gândi la limita puterilor tale de gândire, a încerca să pricepi la limita puterilor tale de pricepere. A fi într-o harnică ofensivă, fără iluzii, dar plin de încredere. Efortul și îndrăzneala sunt comportamentul cel mai adecvat dinaintea lui Dumnezeu. Ambele, dublate de conștiința perpetuă a transcendenței Sale.
Andrei Pleșu în Jurnalul de la Tescani
Adăugat de ANA MARIA BOTNARU
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Andrei Pleșu despre Dumnezeu, adresa este: