Aneta Timplaru Horghidan despre timp

timp

Timpul este energia creată de forţa iubirii.

definiţie de Aneta Timplaru Horghidan (5 septembrie 2003)
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!

timp

Timpul este cercul pe care se mişcă viaţa, în interiorul Spaţiului.

definiţie de Aneta Timplaru Horghidan (15 iulie 2017)
Adăugat de Iany
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patria

E Cuvântul cuprins
Între Alfa şi Omega,
Locul în care Timpul
Îşi sădeşte permanenţa:
Din laurii strămoşilor,
A cioplitorilor în infinit
Şi a sufletelor călăuzitoare
De Lumină,
Frumuseţe
Şi Adevăr!

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2015)
Adăugat de iany
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rotaţie

Straină...
într-o lume plină
de ieri,
de astăzi
şi de maine;
pe orbita cercului,
imaginar,
al Timpului,
se-ntâlnesc, în acelaşi punct,
paşii trecutului
şi ai viitorului,
venind
dintr-o altă dimensiune
a călătoriilor mele.

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Angelo di ghiaccio (februarie 2012), traducere de Aneta Timplaru Horghidan
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

Eşti singur şi trist.
Cântecul inimii tale s-a stins.

Tăcerea tulbură apele limpezi,
valuri de dor suspină-n oglinzi.

Şuieră vântul prin odăile reci,
clipele scriu amintiri pe pereţi.

Zilele plâng, norii se-adună,
plouă: furtuna rupe mugurii verzi!

Cad, prin livezi,
stropi de durere!

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor
Adăugat de Iany
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă roşie

Ploi torenţiale,
refugii prin cafenele,
chipuri blazate,
cuvinte de fum.
Pe drum...
caut aiurea,
poate că astăzi
voi descoperi un sens.
Promisiuni,
aşteptări chinuitoare,
frunze căzute.
Roboţii sistemului
roşu
construiesc, zilnic,
închisori pentru spirit
şi versul
cade strivit.
Plânge toamna
indiferenza
şi teama.

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor (2001)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sâmbătă

Aş vrea să beau un pahar cu vin:
Iubire, m-ai uitat?

Trece o voce, printre ani,
Ca un vânticel zglobiu:

- te-am ştiut!
te mai ştiu!

Pe noptieră bate ceasul
un Timp ce nu-l cunosc:

în zări se mişcă infinitul
şi mai deschide-o poartă-n cer!

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din În Albastru (2014)
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea în furtună

Gândurile mele
călătoresc pe valuri
şi aud cum strigă marea
în braţele furtunii.
Încerc să mângâi vântul
cu privirile,
cu vorbe de dragoste,
cu sufletul bun,
dar furtuna nu se opreşte.
Îmi trăiesc singurătatea,
devorată de zgomote,
că pot atinge abisul
cu degetele.
Răsare Luna
şi aduce refluxul,
ce împinge spre mal
neliniştea mea.
Pe nisipul fierbinte,
urme de mare
căutând pacea...

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor (2015)
Adăugat de iany
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

Poetul
este un ochi al Universului
ce vede dincolo de porţile efemere
ale Timpului;
un fluviu de patimi
ce se revarsă cu putere
în Marea de Vieţi
şi, răscolindu-i adâncurile,
aduce la lumină
diamantele ascunse ale fanteziei.

El ciopleşte, în versuri,
vibraşiile sufletului:
le şlefuieşte,
le dă un chip
si-l aşază pe un soclu,
intr-o carte deschisă.

Poetul are harul Destinului:
nu speră,

[...] Citeşte tot

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor (2001)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi...

Cei nedrepti,
corupti,
fara constiinta,
ce-aduceti numai suferinta
Poporului sarman!
Nu va ganditi
ca vine-o zi
cand veti plati
cu varf si indesat?
Si cea mai mare suferinta
va fi atunci blestemul lor,
blestemul celor multi si goi,
bolnavi, flaminzi, plini de nevoi!
E timp sa va schimbati: acum!
cat Dumnezeu va mai suporta,
va mai da zile de-ndreptare...
prea multi nevinovati suporta,
in iadu-acestei vieti murdare,
lipsa dreptatii, umilinta
si lipsa voastra de morala!

[...] Citeşte tot

poezie de Aneta Timplaru Horghidan (21 februarie 2014)
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Judecata

Te duci ca sa-ti gasesti dreptatea,
Tu, om cinstit si cumpatat
Si iesi de-acolo jumulit,
Cu parul alb si smuls din cap!

In robe negre stau la masa
Judecatori veniti din iad,
Te trec fiori si te cutremuri
Tu, cu dovezi... tu, vinovat!

Si cum n-ai bani, nici avocatul
Nu te ajuta sa-i convingi,
Iti blestemi zilele de mila-ti
Si nici macar nu poti sa strigi.

Dar cat va trebuie, mai frati,
Ca sa vedeti ca nu contati:
Nedreptatiti si umiliti
Si condamnati?

[...] Citeşte tot

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Cucuveaua Naţională (12 aprilie 2003)
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!