Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Angelina Nădejde despre naștere

De dor

Cât dor poate să-ncapă-n mine
De uneori mă înfior
Și mă întreb de n-am murit!
Sau poate că m-am rătăcit
Prin labirinturi de iubire
Și nu mi-a dat nimeni de știre
Că pot să mor de-atâta dor!
Căci m-am născut din dor de mamă,
Că am trait cu dorul tău
Și voi muri, cum moare-oricine
De dor pentru pământul său.
Voi învia de dor de voi,
Iubind și-n lumea de apoi.

poezie de (21 mai 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 27 iunie 2016.
Distribuie

Unde ești, mamă?

Te caut, mamă,
dar te găsesc doar
în vise;
Te văd frumoasă
dar tristă ca o salcie
ce-și plânge durerea
îngenuncheată
de păcat.
Ți-ai ferecat bucuria
cu lacătul suferinței
când m-ai uitat

întro clipă de rătăcire

prin viață.
Primul meu cuvânt,
l-am dăruit unui înger;
și primul pas l-am făcut

doar ca să-i dau

[...] Citește tot

poezie de (15 octombrie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Textele de mai jos conțin referiri la naștere, dar cu o relevanță mică.

De ziua ta, femeie

Când te-ai născut, în prag de primăvară,
Au uneltit și zeii să le primești pe toate,
Un trup armonios precum o lăcrămioară
Scăldat în ploi cu soare de raze dantelate.

Ți-au dăruit curaj să poți să rabzi mereu
Furtunilor din viață cu-atâta demnitate,
Tăria unei stânci să nu-ngenunchi la greu
Când trebuie să stai prin ape-nvolburate.

Pe chipul de lumină − un zâmbet arborat
Blândețe în privire și-adânci sclipiri brodate,
În sufletul cât cerul și-atâta de curat
Vărsat-a Dumnezeu, imensă bunătate.

Dar, dintre tot ce ai, nimic nu e mai sfânt
Ca sentimentul-mamă, pecetluit în tine,
Ni te-ai născut să dărui, iubire pe pământ,
Femeie, tu ești rodul, creației divine.

[...] Citește tot

poezie de (28 februarie 2014)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Ruga bunicii

La căsuța bunei mele
Cu icoane împodobită,
Busuioc uscat în grindă,
Candela-i mereu aprinsă.
Îngerii din cer coboară
În fapt de seară până-n tindă.
I-a chemat în rugăciune
Buna mea și-n astă seară.
Stă-n genunchi, iar rugăciunea
N-o citește din vreo carte;
Ruga ei e din străfunduri
S-a născut cu ea deodată.
Palidă și istovită
Ea-și găsește timp în noapte
Domnului să-aducă slava.
Și cum stă așa plecată,
Lacrima-i pătrunsă-n rugă
Pare-un înger de Lumină
Coborât din cele înalte.
La căsuța bunei mele

[...] Citește tot

poezie de (15 august 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Omul bun

Cred că oamenii buni
se nasc buni-nu devin;
Sunt plămădiți
din iubirea
a două suflete gemene
și din dragostea
lui Dumnezeu
pentru noi.
Bunătatea unui om
se simte
în vorbe,
gesturi,
tăceri.
Se simte in felul
în care te salută
spunându-ți
bună dimineața
precum
clinchetul unui clopoțel
sau

[...] Citește tot

poezie de (22 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Urcușul lui Sisif

Suntem parcă de veacuri obosiți
Ne naștem triști trăim cu disperare,
De clipe dragi fugim mereu cerniți
Cu griji mărunte-n aspră izolare.

Ne stăpânesc orgolii, ambiție și ură
Uităm să dăruim, nu știm nici a primi,
Iubirii ca ofrandă îi punem azi cenzură
Și preț dacă se poate în uși să o reprimi!

Pierdut e sensul vieții chiar și valoarea ei
Plătim tribut mereu cu sănatatea noastră,
Grămezile de vise făcute-s pentru zei,
A noastre, triste stele văzute prin fereastră.

Iluzii de tot felul ne facem neîncetat,
Clădim castelul vieții pe dune de nisip
Ne-atârnă slăbiciuni, iar sufletu-i uitat
În buruieni de gânduri, urcușul lui Sisif.

[...] Citește tot

poezie de (18 aprilie 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu

Tu te-ai născut să-mi fii mie iubire
Eu câmp de maci, tu ploaia mea cu soare
Un curcubeu așezi pe-a mea înflorire
Ești roua mea- eu macul tău în floare!

Tu te-ai născut să-mi fii țărmul la care
Eu marea ta, mereu neliniștită
O îmbratișezi când vezi furtuni în zare
Iar eu imi aflu tihna fericită!

Tu te-ai născut să-mi fii mie lumină
Când mă trezesc cu năluciri în noapte
Mă învelești cu liniște deplină
Și mă adormi în dezmierdări și șoapte.

Tu te-ai născut să fii pământu-n care,
Eu am crescut și mi-am lăsat mireasma
De iasomie dulce, amețitoare,
Îndrăgostit de mine toată viața.

[...] Citește tot

poezie de (24 ianuarie 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Învingători prin vremi

Nu vezi că plâng zăpezi căzute peste noi
Iar umerii ne dor de-atâta împovarare,
În depărtări văd lupii urlând la amândoi
Și colții și-i arată de javre în turbare.

Ne frâng și ne rănesc la orișice cuvânt
Și vor să ne ucidă speranța în iubire
Iar ale mele ramuri ajung pân' la pământ
Strivite-s de bocancii ce calcă în neștire.

Lovesc până și floarea ce înflorește-n noi,
Se tânguie și frunza și vestejită plânge,
Vor despica copacul și vom rămâne goi
Ne-or smulge rădăcina dar nu ne pot înfrânge.

Nu pot să ne-ngenunche o gloată de pigmei
Cu inimi mult prea negre și putrede de ură
Noi ne-am născut să fim de-a pururi corifei,
Vom pune frumusețea din suflete armură.

[...] Citește tot

poezie de (16 martie 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Dantela sufletului meu

Când te-ai născut copile, în augustul torid,
Printre dureri flămânde ce clocoteau în mine,
Săpat-ai o fereastră zdrobind al morții zid
Strângând în pumni lumina ca drept ce-ți aparține.

Am îmbrăcat de-ndată veșmântul bucuriei
Ștergându-mă de lacrimi pe chip triumfător,
Tu înger coborât ca-n taina liturghiei,
M-ai preschimbat la față în alb scânteietor.

Trimis-ai fost s-aduci cununa mântuirii
Și sufletul îmi este sculptură-n filigran,
Durerea ca o daltă, tu firul fericirii,
Legi spicele trairii culese an de an.

Am încrustrate lacrimi în clipele amare
Când depărtări perfide te iau de lângă mine,
Dar când te am alături, este brodat cu soare,
Cum ar fi al meu suflet, minune, fără tine?

poezie de (6 august 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În asfințit

Când îți vei aduce aminte de mine
voi fi doar câmp în asfințit,
mistuit de radiațiile unei iubiri
ce a declanșat tumori multiple.
Toamnele aspre ce mi-au trecut prin suflet
însoțite de vânturi și ploi
mi-au spulberat
așteptările.
Au șters și ultimile rămașite de dor;
erau învelite în ceara durerii și miruite
cu lacrimi.
Din când în când lăsam să intre
primavara;
S-au ivit ghioceii dar nu au mai avut niciodata putere
să înflorească;
au murit cum mor unii copii în fașă,
de dorul mamei ce a murit
la naștere.

poezie de (10 februarie 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din nou la viață

Au înflorit bujorii și-au îmbrăcat grădina
Cu hainele de gală ca pentr-un mare bal,
Pare-o mărită doamnă ce-și pune crinolina
În verdele smarald, dantelării și voal.

Pictată este-n roșul iubirilor aprinse,
Dorințele din inimi în rozul diafan,
Par rugi arzând în flăcări de patimă încinse
Acompaniate-n noapte de vânt ca de pian.

Și peste tot și toate, parfum amestecat
De liliac, narcise, incandescenți bujori,
Iar cerul e o mare de floare franjurat
Unde salcâmi sărută nestigheriții nori.

În toată această vrajă de cântec și culoare,
Se nasc în noi speranțe și nesfârșite vise,
În suflete-ostenite ne construim altare
Le-nsuflețim cu viață, iubiri ca antimise.

poezie de (12 mai 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Angelina Nădejde@naștere? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Angelina Nădejde despre naștere, adresa este:

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cam câte kilograme se pierd la naștere? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook