Vara sufletelor noastre
Vino,
Cuprinde-mi inima
cu brațele iubirii;
Nu-mi spune:
este toamnă
în suflete.
Știu...
E vremea asfințitului
când iubirile se sting
ca niște stele căzătoare.
Dar te rog,
lasă-mi clipa aceasta.
Pentru mine
va fi
o eternitate.
Vino,
Nu privi spre iarnă...
Hai să topim
florile de gheață
de la fereastra
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (18 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Irosiri
Scrisoare de dor rătăcită-n pustiu,
Furtuni de nisip iau aduceri aminte,
Avea mângâiere de fluture viu
Și lacrima serii în tandre cuvinte.
Am pus inocența din vise stinghere
Crezând în iubire ca în Dumnezeu,
Altare de jertfă în patru unghere,
Pe tine din umbră, sculptatu-te-am zeu.
Și-n fiece seară cu mirul durerii,
Scriam nostalgia pe pânze de vânt,
Cerșindu-i speranțe mereu primăverii
Și-n taină, în suflet, credeam în cuvânt.
Azi toate-s iluzii, închise pe veci,
Pe vrana iubirii, pecetea uitării,
Trimis-am scrisoarea pe alte poteci
Și-n mine-s izvoare cu seva iertării.
poezie de Angelina Nădejde (19 iunie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copila mea
Lacrimă de rouă
căzută,
pe frunza pământului.
Am primit în dar
prin venirea ta,
bucuria - trăirii
și un ocean de dragoste.
Ca un înger de lumină
ai adus strălucirea
din stele
în viața noastră.
În ritm de dans țărănesc
reverși peste noi,
parfum de flori
de primăvară
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (10 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenii
După ce Dumnezeu a creat lumea
nu s-a odihnit până ce nu a inventat
prietenia.
A știut că vom fi uneori
păsări cu o singură aripă
ce se zbat neputincioase să zboare
spre înalțimi;
căzuți, înfrânți, nemângâiați.
Și atunci ei, prietenii noștri
sunt îngeri văzuți ce ne dăruiesc
aripile lor.
Îngenunchează lângă noi,
ne țin în brațe cum
ține Dumnezeu pământul în mâinile sale;
ne șterg lacrimile cu năframe albe
tivite cu speranțe,
mângâierile sunt adieri de vânt
de primăvară
iar îmbrățisările au
parfum de suflet.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (28 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oameni și flori
Oamenii sunt precum florile....
E plină lumea de flori,
De oameni și... OAMENI.
La fel ca florile, trăiesc și mor
Atât cât le este dat să trăiască..
Cunosc oameni ca florile perene;
Aceștia sunt prietenii mei.
Trec ierni vin primăveri,
Iar ei sunt lângă mine.
Nu au nevoie decât să-i țin aproape
Așa cum florile trebuiesc udate,
Din când in când să nu se usuce.
Alții sunt ca niște buruieni inflorite...
Trăiesc doar pentru ei,
Iși trag puterea din seva pământului
Și mor fără regretul celor din jur.
Unii sunt precum bujorii infloriți
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (20 mai 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întreg
Tu ești copacul meu, eu ale tale ramuri,
Mi le ferești de vânt, de viscoliri și ploi,
În valsul primăverii pun verdele ca flamuri
Iar tu îmi mângâi floarea ce înflorește-n noi.
Îți dăruiesc iubire chiar dacă tu nu crezi
Și-ți pare că la altul am inima și gândul,
În nopți cu lună plină și visele-ți veghez,
Adorm abia la ziuă, aștept să-mi vină rândul.
Suntem o lume-ntreagă făcută doar din noi
Și nimeni niciodată nu ne va rupe-n două,
A noastră-i nemurirea căci vieții-am pus altoi
Din dragoste curată în dimineți cu rouă.
Să te zăresc vreodată?-N-am cum... suntem întreg;
De-ar fi să mor cândva- nu pot să te dezleg,
Rămânem o coroană de frunze și de flori
Sub mângâieri de lună, noi, veșnic visători!
poezie de Angelina Nădejde (11 martie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

ROGVAIV
Te-aș picta în culori iubito;
Cred că sufletul,
Ți l-aș colora în roșu
Pentru că ești focul iubirii
Ce mă mistuie..
În oranj aș picta fericirea,
Pe care o împarți tuturor
Celor ce te cunosc.
Iar bunătatea- în galben;
Răbdării tale cu mine
I-aș pune - verde;
Verdele crud al primăverii
În care ne-am cunoscut.
Iar albastru liniștii
Cu care mă acoperi
În fiecare seară
Ca pe un copil,
Inainte de culcare.
Tristeții pe care o văd
Uneori,
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (26 august 2012)
Adăugat de angelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la primăvară, dar cu o relevanță mică.
Eu
Sunt copacul ce-și trăiește
Viața-n plină bucurie
Căci îmi văd roadele coapte
Împlinind a mea menire.
Și-mi sunt crengile aplecate
La furtuni și negri nori
Și mă dor când peste noapte
Se așază aspre ploi.
Sunt cireșul care-și plânge
Frumusețea ce-a trecut
Și așteaptă primăvara
Să o ia de la-nceput.
Să-nflorească floare aleasă
Și s- aștern bătut de vânt,
O ninsoare de petale
Mângâind al meu pământ.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (18 ianuarie 2013)
Adăugat de angelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă, înger de lumină
Când m-ai adus luminii, măicuța mea iubită
Din trupul tău durut, necopt încă de viață,
M-ai învelit în roua de floare îmbobocită
Ce caută-n zăpezi fărâme de speranță.
Și m-ai primit la tine ca pe o primăvară
Venită prea devreme, dar totuși mult dorită,
Erai copil ce poartă prin vremuri o povară
Din dragoste curată... cu viață-împărtășită.
Ca pe un fulg de nea mă legănai ușor
Și îți părea că ții în brațe universul,
În cântecul iubirii de somn izvorâtor
Eu cred măicuța mea c-ai presărat și versul.
În nopțile în care de boală mă vegheai,
Erai un rug aprins, un viu liturghier,
Din sufletul mâhnit tu mirul picurai
Și îmi spălai obrajii în lacrimă de înger.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (16 ianuarie 2014)
Adăugat de angelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta, femeie
Când te-ai născut, în prag de primăvară,
Au uneltit și zeii să le primești pe toate,
Un trup armonios precum o lăcrămioară
Scăldat în ploi cu soare de raze dantelate.
Ți-au dăruit curaj să poți să rabzi mereu
Furtunilor din viață cu-atâta demnitate,
Tăria unei stânci să nu-ngenunchi la greu
Când trebuie să stai prin ape-nvolburate.
Pe chipul de lumină − un zâmbet arborat
Blândețe în privire și-adânci sclipiri brodate,
În sufletul cât cerul și-atâta de curat
Vărsat-a Dumnezeu, imensă bunătate.
Dar, dintre tot ce ai, nimic nu e mai sfânt
Ca sentimentul-mamă, pecetluit în tine,
Ni te-ai născut să dărui, iubire pe pământ,
Femeie, tu ești rodul, creației divine.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (28 februarie 2014)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miaș fi dorit...
Era atâta primăvară
În ochii tăi când te-am văzut,
Că aș fi dorit să fiu lumina
Ce-ți mângâie intregul chip.
Mi-aș fi dorit să fiu eu vântul
Ce-ți vântură rochia inflorată
Și părul tău să-l răscolesc
Suflându-ți flori pe la urechi.
Și aș fi dorit să fiu și soare
Să te cuprindă a mea căldură;
Și ploaia ce te răcorește
Și curcubeu după furtună.
Mi-aș fi dorit să fiu eu luna
Ce o privești târziu in noapte;
Apoi, când somnul te cuprinde,
Să-ți invadez visele toate.
Să mă visezi in tot și-n toate
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (2 iulie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet la ofertă 5 - dependență
Sufletul meu
nu-mi aparține...
Este al celor ce-mi sunteți
aproape.
Trăiește prin voi,
primește lumină
din ochii voștri,
căldura îmbrățișărilor
și sărutul buzelor.
Este conectat și dependent
pentru totdeauna
la viața și dragostea voastră.
Cred că are culorile curcubeului,
pentru ca v-ați pictat pe el
trăirile.
Poartă în el bucurie
și tristetețe,
liniști și neliniști.
Precum anotimpurile
trece înflorind
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (25 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te iubesc, femeie!
Cum blânda dimineață
Își flutură iubirea
Peste copaci în floare,
Cum păsări cântă-n codru
De dragul primăverii,
Eu cânt iubirea-n taină
De dragul tău femeie!
Prin vene-mi curge lavă
Cu muzica dorinței,
În suflet ard în torțe
Nemuritoare patimi
Și râd de fericire,
De tine, ochii lacomi.
Eu te iubesc femeie,
Până și gându-n noapte
Ți-l mângâi în tăcere
Să nu stârnesc izvoare
Neliniștite-n tine.
Să nu-ți cuprindă visul
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (30 iunie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără de vină
Când ai ales să pleci, lăsându-mă deodată
Pădure arzând în flăcări și fără de scăpare,
Am aruncat pe creștet broboada-ndoliată
De fumul risipit cu a mea carbonizare.
Au plâns și lăcrămioare îmbobocite-n zori,
Copacii plini de floare s-au răstignit de jale
Și flăcări de durere ajuns-au pân la nori
Cerșind ploi cu uitare, miracole astrale.
Și au venit aduse de-o blândă primăvară
Eu, fără de putere să pot să mai trăiesc,
Mi-au înviat lăstarii și au făcut s-apară
Bobocii de speranță că pot să mai iubesc.
Acum pădurea este în plină înflorire -
De-mi cauți umbra deasă nu este de-nțeles
Mi-ai fost cândva odată o tristă amăgire
Nu eu sunt vinovată, tu primul... ai ales!
poezie de Angelina Nădejde (23 martie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă tu, femeie, n-ai fi existat...
Ciută rătăcită ar fi fost bărbatul
Fără mângâierea ierbii din răzor
Disperată cursă unde alergatul -
Sport de unul singur- necâștigător.
Ar fi fost pădure fără lăcrămioare
Neiubite trupuri - nesfârșit algor,
Despletite ramuri de frunziș și floare
Infinite toamne - deprimant decor.
Foc fără scânteie - fără de sclipirea
Tainicilor clipe de trăiri in doi,
Vrajă fără leacuri unde teurgia
N-ar putea să pună - vieților altoi.
Ar fi fost arcușul văduv de vioară
Nenuntită clipa întâlnirii lor -
Vals de unul singur ce te înfioară
Cântecul funebru scris în re minor.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (8 martie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri
Toamna mea de azi,
acoperă-mi sub frunzișul galben
tristețea din suflet;
să o faci încet să nu-o doară.
Pune-mi sub mantia ta ruginie
la putrezit
gândurile negre,
temerile
și grijile de peste zi
ce mă tulbură
la vreme de seară;
Fă iarna să vină mai repede,
să viscolească și să-și așeze
troienele de bucurie
ale colindătorilor;
să nu poată ieși nici umbra lor
de sub ele.
Să le spele apoi
cu lumina vie din apa zăpezilor
încărcate de frumusețea sărbătorilor
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

De atâta primăvară
În lumina dimineții, soarele și-a pus cununa
Bucuriei peste oameni, să-le arate că-i iubește;
Și cu raze de speranțe, a rugat până și luna
Să-și întârzie venirea, până somnul... se ivește.
Ploile cu flori inundă inimile adormite,
De atâta frig în noi rătăcit-am printre umbre,
Ne trezesc din hibernare sentimentele-amorțite
Și tristețile ivite în culori de gheață sumbre.
A-nflorit până și cerul de atâta primăvară
În culori de liliac și magnolii albe, roz,
Totul este-o simfonie ce-n arpegii de vioară
Dirijată e din ceruri de un mare virtuoz.
poezie de Angelina Nădejde (28 aprilie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu n-ai știut...
C-am stat pe la ferestre -
În nopțile pierdute-n așteptări,
Îți ridicam statuile ecvestre
Și îmi părea că vii din albe zări.
Tu n-ai știut că ochii pot să doară
De atâta neînchis și atâtea lacrimi,
Nu ai crezut în gânduri ce omoară,
În năluciri de noapte și în patimi.
Tu n-ai știut că poți ucide vise
Cu jocul tău abil de fin actor,
Speranțele în mine putrezise
De atâta așteptare și de dor.
Tu n-ai știut de irosiri de clipă
Și m-ai hrănit mereu doar cu iluzii
De anii mei am tot făcut risipă,
La șanse în iubiri făcând ocluzii.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (20 februarie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vals în toamna vieții
Nu-mi frânge visul,
nu ucide clipa!
Vreau să zbor chiar dacă
aripa-mi
sângerează;
să te cânt în vise
și să te plâng
de bucurie.
Lacrimile mele îți vor dărui
un curcubeu
de speranțe.
Spune-mi,
că sunt frumoasă,
chiar dacă mi-au apărut
ghiocei la tâmple.
Poți să și minți din dragoste
pentru mine;
eu voi crede
că încă mai sunt.
Voi înflori în toamnă,
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Angelina Nădejde despre primăvară, adresa este:
