Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Anne Marie Bejliu despre durere

Clipa naște geana luminii

În urma durerii,
Clipa naște geana luminii.
În urma tăcerii,
vocea iubirii naște
sensul purificat
al dorinței de-a fi.
În urma umbrei secundei
se naște poezia...
Lumină tandră
a fericirii cuvântului
alergând
în pași de vals,
dăruind misterul
miezului universului.
Culoare și sunet
împletesc și lasă liberă să alunece,
spirala nesfârșitei geneze
a spiritelor,
libere să se scalde
în unda fericirii creației

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Plec între nu și da

răsucesc timpanul verbului
până la static.
în colțul cuvântului
aștern culoarea.
în spatele albului,
tâmpla dreaptă,
zvâcnește dureros,
până la adormire.
mintea-mi dansează
în sacul în care,
dorul și teama
rescriu versuri
pe un petec de iarbă.
reinventez liniștea.
tot o iluzie.

poezie de (17 decembrie 2011)
Adăugat de Anne Marie BejliuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doar o secundă clipa

Doar o secundă clipa
îmi înțelege glasul
apoi fuge-n pădurea
de gânduri să culeagă,
dorul de timp în coșul
cu rodul de trăiri
mustind a frământare.
Oftează și-mi șoptește
că știe, mă- nțelege...
Încerc să-i prind suflarea,
o adiere blândă
în trepte de durere
sau bucurie mută.
I- ating c- un vârf de deget
unda abia simțită.
Senin cuprind în fire
căldura ei suavă
și îmi alin fiorul...
Iubesc clipa.
Îmi pasă

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Deea_deeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la durere, dar cu o relevanță mică.

Coroana de-azur

Copilul din mine ar vrea să alerge
Spre norii de foc ai iubirii rotunde

Copilul din mine a uitat să respire
Din seva de gând a tăcerilor blânde

Copilul din mine plânge-a durere

Speranța atinge cu fruntea și clipa
Se-apropie floare de crin să-l aline
Esențe curg râu de lumină oglindă

Copilul din mine privește în hăuri

Un punct luminos îl desparte de aer
S-arunce-n pământ doar pumnul de stele?
S-adune în palme raza firii s-o crească?
Simt aer, lumină cascadă de zâmbet

Un cerc de lumină mă-nvăluie tandru,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Picurând Surâsul...

Se vor dărui tâmplelor albe,
sunetele clare ale culorilor.
Furate pasteluri ale inocenței
Din nori va rămâne seninul
În degradeuri calde va mângâia
chipul brăzdat de durere
În simpla melodie păstrată în miez,
doar tropotul hergheliilor albe
vor deveni dans...
În ritmul Luminii,
doar Iubirea va aluneca sânge
Izvor purtând în unde armonia,
va deschide căile florilor
Sevă tandră va fi
trunchiului copacului veșnic
În tărâmul ploilor
furtunile vor fi
simple fructe parfumate
picurând în palmele uscate
Surâsul...

poezie de
Adăugat de Anne Marie BejliuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când plângi, să nu stropești gheața

geometria asurzitoare a acelor iubind recele
și liniștea, și tăcerile oceanelor,
și deschiderea brațelor
dăltuind neobosit icebergurile gândurilor înfiripate odată,
într-o eră a luminii albastre,
rătăcită printre apusuri și înserări...

acele iubesc plutirea,
mișcarea lină până la zdrobirea de maluri,
de corăbii rătăcite printre fisuratele pumnale reci ale tâmplelor albe...

iubesc gheața sculptată de vânt, de apă, de stânci,
într-o desăvârșită liniște a minții până la durere.

foșnetul rece,
mă îmbie să mă las purtată de ecoul veacurilor,
plăsmuite anume, pentru inimă...

... doar pentru inima de foc a cuvintelor nerostite...

[...] Citește tot

poezie de (13 august 2011)
Adăugat de Anne Marie BejliuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un timp al nimănui

Din celulele secundei
luminează
un timp al nimănui
oricând poți întinde brațul stâng
să cuprinzi bătaia lunii prin halou cu cerul
soarele nu iartă nu bate
arde luminează înviază sau ucide fără milă
toate celulele secundei răsăritului
din noi

mai rămâne ceva ilizibil care
pentru noi
este foarte important să cuprindem
în propria bătaie cu secunda
acel ritm pe care
nimeni din rădăcini
nu l-a apucat
l-a trăit cu patimă și durere
cu patimă și bucurie
cu lacrimă în plâns sau în hohotul clovnului

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să nu intri în alt om, Anna!

mâna ei așterne pe masă ierbare
frunzarele pline

cărțile de medicină groase ale mamei
sunt pline de frunze
plante și gânduri răsfirate
printre literele care descriu afecțiuni

câte încap într-un om, mamă?
multe, Anna, multe încap
și sunt rafturi întregi de puncte iubitoare
puncte fierbinți
puncte dureroase
amintiri prezent...

să nu intri în alt om, Anna!

amețești te rătăcești
printre mormane de gesturi neîmplinite
te deformează puțin sau mai mult

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

când te-ai născut era soare
când ai venit acasă
a nins
când ai plecat
înserarea își întindea brațele
să mă spânzure pe eșafodul singurătății

atât să rămână din povestea ta, copile?

atât mi-a rămas din galopul nebun al inimii tale
din bucuria bătătilor tale în porțile uterului?
atât mi-a rămas să aștept
din toată acea nebunie a fericirii de a fi mamă?

absurd îmi pare totul acum și totuși
merg mai departe către niciunde
zâmbind amintirilor

când nu mai ești
nimicul își întinde

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frumusețea unei bune dimineți

ieri azi și dintotdeauna
mi-am legănat timpul în timpane
merg și plâng merg și râd
nu mai reușesc decât
să gândesc liber

brațele picioarele și trupul
strâng în ele dureri ciudate
uneori par a nu fi ale mele

ieri azi și poate într-un mâine
gândind iubind
rostind în grai românesc
nevoile
mă voi naște bucurie
într-un mugur de pom roditor

acum legăn frunzele amintirilor
printre gesturi precise sau nu
ridic tălpile fratelui meu

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cândva

mă ridicam
în vârful picioarelor
și-mi priveam sufletul
cum
tiptil fugea la marginea
patului părinților
privindu-le
iubirea profundă

acum
dor gleznele
dar

tot mă ridic în vârful
picioarelor
privesc viața cum
tiptil furișează
o rază de speranță
printre cărbunii încinși
ai disperării

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vom alege o fărâmă…

…din stânca durerii
Zborul va picura lacrima
din ungherele ochilor toamnei
Păsările vor râde
eliberate de izvorul gândurilor
Din când în când,
funzele vor tremura...
Se vor aduna
la cina dorințelor,
fremătând iubire

Dintre toate tăcerile,
a ta
e cea mai frumoasă
Mângâie aripile fricii
ungând-o cu fericire
Când taci,
pistilul florilor
dăruie soarelui frumuseți neștiute
Ploile

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Anne Marie BejliuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Măr ionatan

măr ionatan ras
parfumul mă adoarme mă trezește

în plâns și în râs construiește mama
copilăria

mingea-și rostogolește trupul
printre frazele durerii
și
când totul pare a fi prăbușit
se ridică versul
acoperă viața

seară de octombrie și atâția ani
prea mulți ani în care
privesc pe același geam
cum drumul
nu se mai schimbă

acoladele lui mă apasă

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

m-am îmbătat cu aer
de câte ori clipa mi-a oferit durere
visez și acum cercurile de apă din jurul fericirii
în care
m-am înecat

am tușit apoi

m-am bucurat de o falsă eliberare
pentru că
nodul încercărilor se desfășura în continuare

am văzut cum tălpile răspundeau inimii
ridicând mâinilor cruci care
le întorceau palmele spre cer și atunci
limba buzele ochii
cereau în rugă îndurare

și acum cer
au rămas desenatori profesioniști ai unei vieți

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru că încă exist

Se ascund cuvinte în spatele draperiilor

viața ca o mână de cenușă umple pământul cu sensuri
pe mine timpul mă lasă indiferentă
îmi place pumnul de cenușă răvășit în care căldura încă mai tremură
sub coasa unui singur cuvânt mă adun la final
nu mai rostesc nimic
privesc pe ziduri dansul păianjenilor
spitalul nu cuprinde durerea
la poartă am văzut cruci în care stăteau chipuri de oameni și boabe de grâu necopt
spicele verzi așteptau reîntâlnirea

pentru că în spatele draperiilor există ferestrele
las miezul de pâine să înghețe și chem vrăbiile cuvintelor să-și ciugulească esențele

pentru că în spatele draperiilor exist scriu și mor încet
las muzica să curgă spre lumina soarelui

pentru că în spatele draperiilor cineva cântă
le dau la o parte și las tot soarele care mi se cuvinte

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Îmbătrânite mâini
aștern pe filă umbre
de litere prea șterse sau
într-un timp prea viu
din turnuri curge ceara
și-n degete esența

lasă dureri atroce
a sensurilor moarte
sau nenăscute încă
pentru prezent

Mai știi?

poemul cel din ceară
va curge prin celule

textura unei file
e prea încăpătoare
pentru-a putea cuprinde

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ceai încropit

să-mi lași aprinsă candela pe masa
sub care umbră-ngenunchiată-
am adormit.

scriam o literă subțire...
gând-ul încet încet m-a părăsit.

am luat atunci cuțitul de pe cana,
în care ceaiul a rămas neîncropit.

cu abur și durere, neguri aspre,
cuvânt cu litere mai groase-
am scrijelit.

a văzut tata
masa și cristalul,
lăsat cuminte sprijinit de zid,
cum a-nmulțit lucirea-i sinuoasă...

oglinda

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Anne Marie BejliuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Anne Marie Bejliu despre durere, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info