Arhimede şi principii

Principiul lui Arhimede

Când Arhimede s-a scăldat,
În cada sa, firesc grecească,
Obişnuit să chibzuiască,
Că-i mai uşor a observat

Şi-un fapt nefast s-a întâmplat,
Principiul lui să zămislească:
Ilie vru să dovedească
Amica sa "cădea-n păcat?"

El serioasă o credea,
Pân-ce la ştrand s-a dus cu ea
Şi-n apă stând cam pân-la gât,
În braţe-o luă pe tinerică
Dar constată, ce vis urât!
Că-i "o femeie uşurică"...

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arhimede a fost grec de neam şi a murit aşa de barbari de fascişti hitlerişti. Asta când el studia în palatul său din Grecia. Şi cum el studia a intrat un soldat şi a zis "damio". Şi a zis Arhimede că nu es. Aşa a zis hitleristu nu esi şi a băgat baioneta în el. Dar multe principi de fizică a rămas de la Arhimede printre care principiul lui Arhimede.

perlă din examen
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totuşi dragostea nu e o teoremă

oricât aş reduce la absurd relatiile dintre noi
nu reuşesc să-mi demonstrez mai nimic
nici de ce nu mai am loc în mine
nici de ce-mi curg lacrimile aşa de invers
ca şi cum oceanele s-ar vărsa toate într-un ochi
conform unui principiu nedescoperit de arhimede

poate de aceea toate reciprocele sunt betege
iar pătratele au redevenit
într-un anume fel
rotunde
cât să-mi lase speranţa că totul nu e altceva
decât o operaţie de înmulţire cu nemărginitul
sau doar o simplă scădere a infinitului din zero

desfac un fulg în sentimente
şi-mi este aşa de cald
de parcă olaf mă sufocă cu îmbrăţişările lui
apoi redesenez perfecţiunea
dintr-o singură tuşă

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bate vântul ploaia

bate vântul ploaia, lăcrimează duzii
invocăm orbeşte harurile muzii
de o vreme-ncoace ninge şi ne plouă
pe umerii goi trandafiri de rouă
câte din principii nu ni ne supun
nod marinăresc, frânghie şi săpun
de la papagali până la egrete
noi suntem experţi în a da reţete
bune pentru alţii, bune pentru toţi
de la Arhimede până la iloţi;
noi am spart tipare, noi am spart oglinzi
umbrele pe care nu poţi să le prinzi
regimente stranii puse sub umbrele
lumea ce se umple noaptea de sechele
cine pentru toate poartă oare vina
medicul formal scumpeşte formalina
media din care nimeni nu ne scoate
medi-ana trage ponoasele toate
nimeni nu ne vede când muncim pe brânci
să urcăm orbeşte mările pe stânci:

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!