Opinia adversarului trebuie extinsă peste limitele ei naturale, ea trebuie interpretată cât se poate de general, într-un sens cât mai larg, ba chiar exagerată; opinia proprie trebuie luată, în schimb, în sensul cel mai precis, restrângând-o la limite cât se poate de strâmte: căci cu cât mai generală este o opinie, cu atât mai atacabilă este ea.
Arthur Schopenhauer în Arta de a avea întotdeauna dreptate, Stratagema I (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii, cei mai mulți, cred că limitele la care ajung ei cu înțelegerea lucrurilor sunt și limitele Universului.
citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeile sunt și vor rămâne un univers închis, strâmt, limitat. Ele sunt filistinii cei mai deplini și mai incurabili.
Arthur Schopenhauer în Viața, amorul, moartea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca să citești destule cărți bune, trebuie să citești mai puține cărți proaste, căci viața este scurtă, timpul și puterile - limitate.
citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de veronik
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ar trebui să punem o limită dorințelor noastre, să ne înfrânăm poftele și să ne stăpânim furia, întotdeauna având în minte faptul că individul poate dobândi doar o parte infinit de mică din acele lucruri care merită posedate.
citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea nelimitată și suferința foarte violentă nu se întâmplă niciodată decât uneia și aceleiași persoane: fiindcă amândouă se condiționează reciproc și sunt astfel comun condiționate de o mare vitalitate a spiritului. Cum tocmai am văzut, ambele sunt produse nu prin ceea ce e pur actual, ci prin anticiparea viitorului.
Arthur Schopenhauer în Arta de a fi fericit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veselia sau suferința extreme au întotdeauna la bază o eroare sau o iluzie;prin urmare aceste doua exaltări ale sufletului ar putea fi evitate prin reflecție. Această veselie nelimitată se bazează întotdeauna pe himera de a fi găsit în viață ceva ce e pur și simplu imposibil să găsești, adică o satisfacere durabilă a dorințelor sau a neliniștilor care nu încetează obsedant, să renască. Mai târziu trebuie să ne dispensăm cât mai repede de orice himeră singulară de acest gen și, atunci când dispare, s-o plătim cu tot atâtea suferințe amare câte bucurii ne-a suscitat apariția ei. Prin aceasta ea seamănă perfect cu un munte de pe care nu putem coborî decât căzând, de accea ar trebui să-l evităm;orice suferință subită, nestăpânită nu e altceva decât căderea de pe un vârf.
Arthur Schopenhauer în Arta de a fi fericit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Arthur Schopenhauer despre limite, adresa este: