Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Augustin Jianu despre viață

Pentru un om inteligent curajul este o frică asumată. Pentru un inconștient, este o stare de grație! Trăim din plin în viață ambele stări!

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Este incredibil cât de multe se pot întâmpla în viața unui om, atât de scurtă în esență, pe care la final o percepem ca pe o clipă.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să dăruim bucuria momentelor, pe care nu le-am putut trăi la timp, celor care încă le mai așteaptă! Noi oricum nu mai avem nevoie de ele.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cele mai frumoase amintiri, sunt până la urmă, cele mai frumoase vise pe care le-am trăit și nu le-am dus până la capăt.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Insomnie

Din viață jumate am dormit,
Și cum am fost mereu mai breaz,
Eu cred că-i foarte nimerit,
Să stau de-acuma numai treaz.

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața

Am risipit și voi mai risipi,
Inegalabilele simfonii,
Din clipele trăite la extrem,
La licitația de mare șlem.

Am risipit avere și iubiri,
Sclipiri de ochi și grave prăvăliri,
În goana nebunească după timp,
Din viața devenită anotimp.

Am risipit risipa ce-am avut,
Preaplinul de simțiri necunoscut,
Cu nemurirea pusă-n buzunar
Mereu îndrăgostit, mereu hoinar.

Am risipit în vânt chiar viața mea,
Cu poezia tolănit pe-o canapea,
Ca un inconștient nemuritor,
Eu am trăit doar clipele de dor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pseudoretorică

Mereu eu mă întreb ce este viața,
Și mă împiedic brusc de un răspuns,
Ca un patinator ce taie gheața,
Pe un asfalt de aisberguri străpuns.

M-am îmbolnăvit de viață prea târziu,
M-am îmbolnăvit fără speranță,
Ca un canceros cu tenul străveziu,
De morbul dobândit fără chitanță.

Ce patimă să car o permanență,
Un sentiment zbătându-se în vid,
Aromă emanând evanescență,
Din strălucirea ochiului lucid.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața

Între episoade de dureri de burtă
Și-adesele dureri de dinți
Eu am avut părinți.

Între zilele de corvoadă
Când mintea inventa noi jucării
Eu am avut reverii.

Ar fi fost mai nimerit
Între neiubirile de taciturn
Să mă îmbăt diurn.

Dragă Verlaine prin flori de boz
De la musique avant tout chose
La vie c'est pas toujour en rose.

Intre preabun antum postum
Ce vers aprins ce vers nebun
Eu sunt doar scrum.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Carnaj

Mă dor copacii din pădurea țării,
Că li se curmă viața prematur,
Că nu mai mângâie cu coama norii,
Iar cetinile-s pline de cusur.

Când brazii plâng rășini de rană-adâncă,
Că urlă fierăstraie-n vârf de stei,
Când vulturii heraldici ni-i alungă,
Și nu-s vitejei să strige alelei.

Izvoarele devin tot mai amare,
În munții tot mai goi și otrăviți,
Când Dumnezeu se mută din altare,
Si vanitosi uităm sa fim smeriți.

Ne vânzolesc din nou străinii țara,
Și parcă nu ne pasă de nimic,
Nu mai vedem c-am devenit povara
Și gliei sacre propriu' inamic.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la viață, dar cu o relevanță mică.

Moartea

Cine ești tu, moarte?
Sau, ce ești?
Te-am personificat ca proștii, moarte!
Într-o bătrână hidoasă
ce taie firul vieții
cu coasa
cu secera.
Când tu ești slabă și neputincioasă.
Moartea nu cosește niciodată!
Nici măcar nu seceră!
Pentru asta îti trebuie forță!

Orbi, am zărit hidoșenia în chipurile bătrâne.
în zâmbetul blând
și uneori tâmp
al celor încercați de viață.
Când tu, moarte, stai în trupurile pline de vigoare
cu sufletele mutilate de ură
sau de nebunie.
Săracă moarte! Câtă nedreptate!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poemul

Poemul e ca frunza,
Aidoma poetul,
Și mângâie ca unda,
Când doarme exegetul.

Arar varsă preaplinul
Spre inimile-avide,
Addendum la suspinul,
Ce-a modelat cuspide.

O frunză-n derizoriu,
De armonie pură,
Nervură de ivoriu
Discurs și anvergură.

Subtil ne-aduce-aminte
Că-n anotimpuri viața,
Mai scutură cuminte,
De frunze dimineața.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Risipă

Să nu te risipești, îmi spun adesea.
Să nu te risipești întru cuvânt,
Statornic acribia pune lesa,
Și-mi fură libertatea prea curând.

Sunt rimei priponit ca de țărușă,
Cu mult prea plicticoase adnotări,
Ca balamaua văitându-se în ușă,
Mă risipesc în false decantări.

Mă risipesc, mă risipesc din viață,
Ca roua intr-o caldă dimineață.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tăciune

Am să rămân fierbinte,
Până în ultima clipă,
Treizeci și șase de grade
Și jumatea care țipă.

Încăpățânat și orb,
Cum mă știi tu cel mai bine,
Fulgerând în stări extreme,
Opozant la fitecine.

Cu neîmpăcarea mea,
Am să ard tot focul vieții,
În furnalele de-adio,
Să topesc cobaltul gheții.

Și în spuză neștiut,
Ultimul abstract tăciune,
Așteptând păgân descântec,
Șoaptata ta cu al meu nume.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cândva

Plimbarea fi-va împreună...
Eu înainte, iar tu după,
Fără inel, fără cunună
Și ochi te vor privi prin lupă.

Ce-o fi găsit, cum de-a iubit-o?
Vor spune fără să-nțeleagă,
Ce cauți tu aici smintito?
Lăsați-o, n-are mintea-ntreagă!

Vei fi total descoperită
Și nimeni care să te-ajute,
La ora cea nepotrivită,
Doar gânduri grele, neștiute.

Alei ca un peron de gară,
Eu înainte, iar tu după,
Tu ultima mea locatară
Din viața ce-am privit prin lupă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Recviem

S-a dus dracului țara toată,
Nici nu trăim, nici nu murim,
E-o criză clar de libertate,
Și mult prea mult, e prea puțin.

Prea mulți golani, prea puțini oameni,
Azi și nimicul este prea,
Nu mai vine nimeni cu ziua
Și nu se mai bea secărea.

Se duce patria de râpă,
Iar noi suntem și proști și orbi,
Prea lași să încropim vreo trupă,
Pe trădători să-i dăm la corbi.

Se duce patria cu totul
Și noi privim ca pe la nunți,
Fantome-n hora tricoloră,
De zimbri coborâți din munți.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Omul cu hârtii

Eu sunt omul care plimbă hârtii,
Nu-s erudit, nu-s nici profesor,
Căutător febril de simetrii
Și cu pretenții de confesor.

Le car intr-o servietă cu mâner,
Gen diplomat de modă veche,
Produsul inutil și menajer,
Al unui bard intr-o ureche.

Car epoci glaciare permanente,
Cu sentimente grave în înscrisuri,
Ce tranzitează parcă neglijente,
Prezentul vieții fără paradisuri.

Se plimbă prin oraș olografii,
Hârtii ce n-au însemnătate,
Pline de vorbe ce par poezii,
Sau rugi pentru eternitate.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pleacă lumea prin lume

Pleacă lumea prin lume,
Plec și eu pe un gând,
Anonim fără nume,
Lumea-n lume cântând.

Fără țintă anume,
Cu un dram de noroc,
Și nimic n-am a spune,
Nici nu caut vreun loc.

Pe cărări nebătute,
Eu mă rostui tăcut,
Doar potcoave pierdute,
De noroc ce-a trecut.

Mai privesc ochii țintă,
De grăbiți trecători,
Ochii mei o oglindă,
Prea ușor trădători.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața

Cum trece viața ca un vis,
Cu zile bune, zile rele,
O umbră ce nu știi precis,
De nu-i vreun braț de imortele.

Narcoză de închipuiri,
Ca o beție de nimicuri,
Cu amalgam de izbândiri,
În lupte pline de tertipuri.

Cu-mpreunări de cromozomi,
Ce poartă-n timp întâia genă,
Și cu arici de ribozomi,
Ce se sărută prin catenă.

Prin colosalul mecanism,
Iubirea ca o endorfină,
Ne vindecă de scepticism,
Viața-n fantastică mașină.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Condiția poetului

Cât de străin e totuși poetul,
Iar vorba lui e vânt și renunțare,
Arar e numai el și exegetul,
Iar intre ei o simplă pronunțare.

E greu să îți asumi umil tăcerea,
Dar și mai greu sa vezi cât ești de singur,
Viața petrecută cu vederea,
Spre un postum livresc dar și nesigur.

N-ai cui să spui, n-ai ce să spui,
Că nu-s pereții cu auzuri fine,
Nici stâncile n-am mințile în cui,
Și versul pare scris în limbi străine.

Tristețea-i laitmotivul permanent,
Poetul este umbră de-ndoială,
Un genuin cu morbul recurent,
Al vorbelor rostite cu sfială.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amurg

Se-aprind rând pe rând felinare de seară,
Și-amurgul mai plânge lumini delicat,
Și țiuie-a greieri ca ultima oară,
Romanță de taină și gând nechemat.

Doar eu și amurgul, acum față-n față,
La sfat, ochi în ochi, amândoi ne vorbim,
Ne spunem de toate, de moarte și viață,
De bune și rele și-ndrăznim să zâmbim.

Mă-nvălui cu el și se-nvăluie-n mine,
Ne ținem de cald unu-ntr-altul băgați,
Că-n noaptea ce vine nu-i chip de mai bine,
Iar timpul ne-ngăduie și ne face uitați.

Și-așteptăm ca in zori s-auzim simfonia,
Ce mierla o cântă doar pentru noi,
Și-n umbrele nopții să simtim bucuria,
Efemeră simțirea, efemeri amândoi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Augustin Jianu@viață? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Augustin Jianu despre viață, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Blog: Aforisme

Mai multe în Blog »

Forum: Citate

Mai multe în Forum »

Imagini: Personalități

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!