Baruch Spinoza despre bucurie

bucurie

Bucuria este trecerea omului de la o perfecţie mai mică la una mai mare.

definiţie celebră de Baruch Spinoza în Etica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Năzuim să ajutăm înfăptuirea a tot ce ne imaginăm că duce la bucurie, dar năzuim să distrugem sau să îndepărtăm ceea ce ne imaginăm că este contrar bucuriei.

Baruch Spinoza în Etica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine îşi imaginează că este distrus ceea ce urăşte se va bucura; dacă, dimpotrivă, şi-l imaginează că este afectat de bucurie, se va întrista; şi amândouă aceste afecte vor fi mai mari sau mai mici, după cum afectul contrar va fi mai mare sau mai mic în ceea ce urăşte.

citat clasic din Baruch Spinoza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

veselie

Veselia este bucuria însoţită de ideea lucrului trecut care s-a întâmplat fără să se fi sperat.

definiţie celebră de Baruch Spinoza în Etica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin bine, înţeleg aici orice fel de bucurie şi toate cele care conduc la ea... Prin rău, înţeleg orice fel de durere.

citat celebru din Baruch Spinoza
Adăugat de Traian
Comentează! | Votează! | Copiază!

siguranţă

Siguranţa este bucuria născută din ideea unui lucru viitor sau trecut, a cărui cauză de îndoială a fost înlăturată.

definiţie clasică de Baruch Spinoza în Etica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

speranţă (vezi şi nădejde)

Speranţa este bucuria nestatornică născută din ideea unui lucru viitor sau trecut, de realizarea căruia ne îndoim întrucâtva.

definiţie celebră de Baruch Spinoza în Etica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa care se naşte din bucurie, este în aceleaşi împrejurări mai puternică decât dorinţa care se naşte din tristeţe. Dorinţa este însăşi esenţa omului adică o sforţare prin care omul năzuieşte să-şi menţina existenţa. De aceea dorinţa care se naşte din bucurie este ajutată sau sporită prin insuşi afectul bucuriei;pe când dorinţa care se naşte din tristeţe este micşorată sau înfrânta de însuşi afectul tristeţii.

Baruch Spinoza în Tratat despre îndreptarea intelectului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea nu este o răsplată a virtuţii, ci o virtute însăşi; noi nu ne bucurăm de ea pentru că ne înfrânăm poftele trupeşti, ci pentru că ne bucurăm de ea ne înfrânăm poftele trupeşti.

Baruch Spinoza în Etica, Cap. V, Prop. XLII (1677)
Adăugat de Sfântul Augustin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ne imaginăm că cineva afectează cu bucurie lucrul pe care îl iubim, vom fi afectaţi de iubire faţă de el. Dacă dimpotrivă, ne imaginăm că îl afectează cu tristeţe, vom fi afectaţi de ură împotrivă-i.

citat clasic din Baruch Spinoza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se numeşte îngâmfare acela care depreciază în chip nejust pe ceilalţi, şi de aceea, trebuie să definim îngâmfarea drept bucurie care se naşte din credinţa falsă prin care un om se socoteşte superior altora. Iar desconsiderarea de sine, trebuie definită drept tristeţea care se naşte din credinţa falsă prin care un om se socoteşte inferior celorlalţi. De aceea, se poate concepe uşor de ce omul îngâmfat este cu necesitate invidios şi de ce îi place să fie înconjurat numai de acei care se poartă după gustul sufletului său neputincios şi, astfel, din prost îl fac nebun. Deşi desconsiderarea de sine este contrară îngâmfării, totuşi cel umil este foarte aproape de cel îngâmfat. Căci, tristeţea lui se va alina, cu alte cuvinte se va bucura, când închipuirea lui se va desfăta privind viciile altora, şi dimpotrivă se va întrista cu atât mai mult, cu cât se va crede inferior altora.

citat celebru din Baruch Spinoza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă cineva îşi imaginează că un altul îşi apropie lucrul iubit prin aceeaşi legătură de amiciţie sau printr-una mai strânsă decât aceea prin care şi-l câştigase numai pentru el, va fi afectat de ură faţă de însuşi lucrul iubit, şi va fi invidios pe celălalt. Această ură faţă de lucrul iubit, legată de invidie se numeşte gelozie, care, de aceea, nu este decât o şovăială a sufletului născută dintr-o iubire şi, în acelaşi timp, dintr-o ură, însoţită de ideea altuia pe care îl invidiem. Apoi, această ură faţă de lucrul iubit va fi mai mare, în raport cu bucuria de care gelosul obişnuia să fie afectat de iubirea pe care i-o dădea la rândul său lucrul iubit, şi de asemenea în raport cu afectul de care era mişcat faţă de acel cu care îşi imaginează că lucrul iubit era asociat. Căci, dacă îl ura, prin chiar aceasta va urî lucrul iubit, fiindcă îşi imaginează că lucrul iubit afectează cu bucurie ceea ce el însuşi urăşte;şi de asemenea pentru că este silit să asocieze imaginea lucrului iubit cu imaginea aceluia pe care-l urăşte.

citat celebru din Baruch Spinoza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când sufletul se concepe pe sine şi puterea sa de a lucra, el se bucură; căci sufletul se contemplă pe sine cu necesitate, când concepe o idee adevărată sau adecvată. În adevăr, sufletul concepe unele idei adecvate.

Baruch Spinoza în Etica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin bine înţeleg orice fel de bucurie;şi, mai mult, tot ce duce la bucurie;în primul rând, ceea ce satisface o nevoie, oricare ar fi ea. Prin rău înţeleg orice fel de tristeţe;şi în primul rând, ceea ce lasă nesatisfăcută o nevoie. De aceea, fiecare judecă şi apreciază, potrivit afectului său, ce este bun şi ce este rău, ce este mai bun şi ce este mai rău şi, în sfârşit, ce este foarte bun şi ce este foarte rău. Astfel, avarul crede că mulţimea banilor este ceva foarte bun şi că lipsa lor este ceva foarte rău. Ambiţiosul râvneşte mai mult decât orice gloria şi dimpotrivă, de nimic nu se teme mai mult decât de ruşine. Pentru invidios, nimic nu e mai plăcut decât nefericirea altuia şi nimic mai supărător decât fericirea altuia. Astfel, fiecare judecă, potrivit afectului său, ce lucru e bun sau rău, folositor sau nefolositor.

Baruch Spinoza în Etica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ne imaginăm că cineva se bucură de un lucru pe care nu-l poate avea decât unul singur, vom năzui ca el să nu mai fie stăpân pe acel lucru. Vedem deci că natura oamenilor este de cele mai multe ori în aşa fel alcătuită, încât ei îi compătimesc pe cei nenorociţi şi îi invidiază pe cei fericiţi, şi anume cu o ură cu atât mai mare cu cât ei iubesc mai mult lucrul pe care şi-l imaginează în posesia altuia. Mai departe, vedem că aceeaşi proprietate a naturii omeneşti şi care-i face pe oameni să se compătimească unul pe altul, îi face să fie invidioşi şi ambiţioşi. Căci, experienţa ne arată că copii, râd sau plâng numai fiindcă îi văd pe alţii râzând sau plângând, apoi, ceea ce ei văd că fac alţii, doresc să imite numaidecât;în sfârşit, doresc pentru ei tot ceea ce îşi imaginează că face plăcere altora, fiindcă imaginile lucrurilor, sunt înseşi afecţiunile corpului omenesc de cauze externe şi este determinat să facă cutare sau cutare lucru.

citat clasic din Baruch Spinoza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!