Boris Marian Mehr despre copilărie

Aţi privit ochii unui copil bătut?

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice copil merită iubirea, dar noi, adulţii, ce merităm?

aforism de Boris Marian Mehr din Eufuria
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vers mai vesel – amorul e-un copil pribeag. Şi Carmen a fost ucisă.

aforism de Boris Marian Mehr din Hypocratice
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic

Nimic nu se naşte din teamă,
Deşi suntem temători,
Căutăm în iubire o mamă,
Lumina se-mparte-n culori.
Un clovn se-odihneşte când plânge,
Faci bine, pari mai util,
Când Axis Mundi se frânge,
Lumea devine copil.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile copilăriei mele nu interesează pe nimeni, dar nici alte gânduri nu mai interesează.

Boris Marian Mehr în Eufurisme
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

O groapă cu oglinzi am văzut în copilărie, căzusem şi eram plin de sânge. Oglinzile m-au salvat.

aforism de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Cine are părinţi" (Poetului Adrian in memoriam)

"Cine are părinţi pe pământ, nu în gând,
Mai aude" cum neantul ne cheamă flămând.
Că au fost şi ei tineri, sărmani ori bogaţi,
Vor ajunge în cârje, cu un Alzy sub braţ.
Cel mai mult i-a durut râsul junelui scrib,
Are-n piept doar un boţ? Pălărie de hrib?
E uşor, dai cu barda în stânci, ca-n vechimi,
Iar din stâncă zbucneşte o lacrimă, ştim,
E doar vocea durerii, a sângelui, fiţi
Şi copiii de azi, şi bolnavii părinţi.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Love and love

Gura ei aştepta sărutul, lacrimile ei erau o chemare
A fericirii, inima ei se zbătea prinsă încă în plasa copilăriei,
Cineva vorbea cu durerea iubirii, mai ştii căldura laptelui matern?
Oare s-a stins rugul? Capul meu se înclină, mă simt ca la apa Babilonului.
Mă simt de parcă aş fi un semn în spaţiul zilei, ca un desen de copil.
Sunt, oare, într-un careu de execuţie? Dar poţi cere iubirea?
Poate – o lumânare? Nu te teme, şi-a spus.. memoria nu face zgomot.
Dezleagă-mi taina, Doamne. Eşti, poate, ultimul refugiu.
Îmi place personalitatea ei, dar pot să calc eu peste mine?:
Mă pasionează sexul opus, zise unul cu glas gros.
Dragostea este ceva tulbure, nu ştii din ce este făcută.
Dragostea este o colonie în ţările calde.
Poate fi o pădurice de mesteceni tremurând.
O ghitară cântând sub briza mării.:
Ieri o vedeai şi nu e. Unde e femeia de dor nebună,
Unde? Strigă de după gratii violatorul.
Ce cauţi tu în viaţa mea, şopteşte bolnavul, căutând medicamentele pe noptieră.
Două viori cu coardele rupte. O glumă e iubirea, când se repetă, e grav.
La un pas de fericire, apoi te calcă tramvaiul.
Cinstitelor doamne cu multe principii

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu a murit Poetul

Nu a murit Poetul,
Cum nu poate muri Universul,
Arată-mi cu degetul pe cel care a murit,
Un chip gălbejit, o humă în devenire,
Ce este omul? Un pumn de ţărână.
Dar Poesia are alte legi,
n-are început, nici sfârşit,
ex nihilo nihil, poemul
se naşte din alt poem,
precum copilul din mamă,
precum sămânţa din iarbă,
precum dragostea mea
din mii de iubiri ancestrale,
cine a inventat sărutul,
fiorul, orgasmul, basmul?
Doar Dumnezeu poate şti.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii care nu se văd

Ochii care nu se văd, se inventează,
Iubito, nu mă considera un copil prost,
Iubirea noastră nu s-a stins, ea nu încape
Într-o glastră smălţuită, nu încape în Univers,
nici în plânsul de miel al unui vers,
iubirea noastră nu există, ca şi poezia,
ea este transcendentală, ce nu se naşte,
nu moare, chipul meu seamănă cu cel al lui El Greco,
mă retrag în timp şi spaţiu, cuvintele pot fi aripi, ghiulele,
minciunele, subapreciezi, oare, miezul chestiunii?
Eu nu mă îmbăt cu complimente, lichioruri, mente,
Unele drumuri se întretaie, vin tâlharii şi te despoaie,
Dar eu păstrez icoana, eu cred,
Am un suflet de ied.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asterisc

Copiii altora sunt copiii noştri. Ce
uşor se intră în rai, ce greu se naşte un
copil. În ziua a şaptea, Maria îşi
târî trupul slab la biserică. De o lună
îi murise mama. Vântul bătea uşor.
Rude sărmane se găsesc peste tot. Dar
de Watteau ce ziceţi? Spaima era ca o
nimfă. Sacou gris, pantaloni gris. Dar
Igoriuncik? Aista, da, nume. Un
copil. Luna e şi ea un copil. Întors din
război cauţi femeia. Călătorii
imaginare pentru copii. O adevărată
nomadosofie. Brăila cu mila, Buzău
cu Dumnezeu. Acordeon, tu eşti
unealtă divină. Din tine se nasc copiii.
Un sărut de toamnă, unul de iarnă. Un
sărut – un copil. Ţi-aduc odrasla unei
nopţi cu aripi de sânge, au arome şi
aur, cu diamant geros, lampa angelică
se sparse. La ora surâsului privelnic,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hyperiubirea

Poetul s-a îndrăgostit de-o zână,
Avea poetul 88 de ani,
Iubirea nu este o glumă,
E amorală şi nu costă bani.
Ebola a trecut pe-acolo,
Enola Gay a fost cândva ceva,
Eu scriu ceva cu aură creolă,
Tu nu mai eşti nici cât un fulg de nea.
Eu nu mai sunt nimic fără de tine,
Cum nu mai e nici cerul fără sori,
Copiii au nevoie de titine,
Bătrânii - de fanfare şi de flori.
Noi vom privi la poze luni şi marţea,
Un veac va trece până-n miercuri, nu e bai,
Vom desena cu deştul cercuri-cercuri,
Joi nu vom şti de suntem trei sau doi.
De vineri nu vom mai fi tineri,
De sâmbătă se-amână orice post,
Duminică şi prostul e un geniu,,
Noi vom pieri, iar tu nici nu ai fost.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Cu lacrimi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea morţilor vii

Un mort mi-a spus să tac şi am tăcut,
Nu am murit că e mai greu să mori când vrei,
Lipsa libertăţii fizice contribuie la creşterea lipidelor,
Comisionarii adevărului mişună precum şoarecii,
Au mâncat arhiva, bun venit sub acoperişul nostru,
Arteziana vorbăriei spăla un taur rahitic,
O femeie frumoasă ţinea în braţe urna fostului iubit ucis de ea însăşi,
Cine s-o judece? Toţi suntem la fel. Cine nu a ucis pe puţin o iubire?
Mergi în pustiu şi încearcă-ţi vocea. Vei auzi un scâncet.
Aşa s-a născut primul copil extraterestru.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Yahoo

Yahoo, yahoo, o, Katmandu,
Reţele literare, cât încape,
voi m-aţi blocat în două ape,
credeţi că-mi place să fiu prins?
Sunt Cavaler, deşi mă credeţi şui,
Eu realizez că uneori dau ghionturi,
Dar cel ce-i drag pricepe că sunt ponturi,
Eu mă închin iubitei Atehui.
Ti-am dat mai ieri sărutul mortuar,
Ai înţeles că te iubesc şi dincolo de moarte,
Te bucură copilă de pindar,
Tu ai motive să nu fugi departe.
Toate la timpul lor vor fi,
Mă bucur eu cu bucuria noului venit,
Poate voi scoate şi o carte de copii,
Poate o carte pentru premiul mult râvnit.
Eu zic să întreţinem orice foc,
Ce facem fără el, fără lumină?
Nu te-aş vedea, nu m-ai vedea deloc,
Îţi dau o întâlnire în grădină.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Eu ştiu că mă iubeşti ca-n prima zi,
Copiii redevin copii,
Te-apropii-ncet de bătrâneţe,
Eu am să-ţi dau cândva bineţe,
Voi fi acolo, ramură de tei,
Alături, Eminescu, vom fi trei,
Poeţi mai mari, mai mititei,
Eu ştiu că mă iubeşti, chiar de nu vrei

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murmure

Ce anume persistă,
E dat în paşte, rezistă,
Contrariul curgerii este pământul,
Principiul identităţii instalat în fiinţă,
Primeşti o sex-sentinţă,
Prefer un câine-javră proletară
Hrănită cu oase de pui ce nu zboară,
O pisică inteligentă, agentă,
Doritoare de lapte şi muzică lentă,
Un copil ce-şi contrazice bunicul
Până ce-l doare buricul,
Nimic deosebit, pâine, hârtie, salam,
Salman Rushdie uitat pe un geam,
Îmi plac stewardesele, moderatoarele,
Ce nu vorbesc de Balzac, marele,
Nici roca nu este neutră, e feminină, şucară,
Atinge-o, poţi? Mai să nu doară,
Porunca e pentru, rămâi
În această stare, faraonii – momâi,
Surzi, muţi şi miopi, copiii acestui glob şchiop,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimi sfâşiate

Inimi sfâşiate atârnă de-a lungul drumului,
Amanţi părăsiţi se plâng de un rău tratament,
Voiau să sărute locul tainic,
Pe ţepuşe se preling stropii de sânge,
Vlad Ţepeş trece călare, e mândru, un Don Quijote pervers,
Auzi aerul cum geme? Cum rosteşte sacadat
Numele celui iubit? Se pricep bohemienii
La cânt şi la dragoste.
Punctul sensibil şi erogen, poetul-extremă şi ambigen,
Acolo androginul se simte bine.
Un gângurit de copil rupe vraja.
Laşii caută mereu pretexte, soarele se răceşte,
Copilărie – penurie- penumbră,
Papilele gustative au fost depuse la morgă
Pentru anchetă, o papilă a luat-o pe coridor,
Apoi în curte, caută un gură-cască.
Hrana este cărbunele alb.
Adică, spune canibalul, măduva oaselor e foarte gustoasă,
Asasinii au aceeaşi părere, au renunţat la fudulii,
Bar grille, asta vrea tineretul, loup a l'acaille,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imposibilitate

Prietenul meu, Puck, intră pe fereastră,
Păi nu spusei eu să nu mai răscoleşti trecutul?
Nu schimbi nimic, acolo sunt trădările şi fericirile toate,
Nici în viitor nu căuta, cu Dumnezeu
nu este prea lesne să conversezi,
Încearcă, eu nu ştiu ce o să-ţi spună,
Din zborul păsării ghiceşti lărgimea spaţiului,
De nu ai spaţiu, te mulţumeşti să scrii despre zbor,
Poţi să şi strigi, hei, trecătorilor, nemuritorilor,
Eu vă vorbesc, cel efemer, nu-mi trebuie laude,
Ele îngroapă, vouă mă-ncredinţez, sufletul meu
În voi îl ascund, aşa cum un copil ascunde comoara
În curtea şcolii, sub statuia unui efor uitat,
Apoi, biciuit de cuvinte, mă las gonit din cetate,
Mă veţi găsi peste o mie de ani, piatră de râu fără semne,
şi, Doamne, cât v-am iubit.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii sunt regi

Copiii sunt regi peste lume,
Ei nu au regate, dar sunt,
Ei au fiecare un nume
şi au un supus mai mărunt,
un câine, acolo, un greier,
copiii fac vrăji pentru ei,
au sufletul cald ca un gheizer
şi nu sunt ca noi de mişei.
Se tem de-ntunericul care
Ne domină încă pe toţi,
Îi rog, nici un gând de-abdicare,
Îi rog pe copii, pe nepoţi.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

O pasăre uriaşă (Confratelui Bradoski)

O pasăre uriaşă cu aripi lungi
s-a aşezat pe gândurile mele,
de-o parte şi de alta,
stăm la taifas,
îi simt chiar răsuflarea-ntretăiată,
e pasărea ce zămisleşte viaţă.
ea zămisleşte viaţă,
ea are străluciri albastre,
în timp ce noi
purtăm orice şi locuim oriunde,
ea este visul din copilărie
şi speranţă
de-a lungul unei treceri fără vise.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!