Bulgaria şi România

Bucuriile zăpezii

La bulgari, când sunt ninsori
Către ei o să pornească,
Mulţi români nerăbdători
Iarna să se bulgărească.

epigramă de Vasile Manole din Epigramei, cu toată dragostea (2018)
Adăugat de Vasile Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românii sunt vecinii noştri europeni. Ei populează ţara cunoscută cu numele de România, care se învecinează cu frontiera noastră de sud-vest, pe cursul râului Prut şi josul Dunării. În sud, Dunărea o desparte de Bulgaria şi Serbia, în vest o îngrădesc de Ungaria Alpii Transilvaniei şi munţii Carpaţi. Aceşti munţi formează un arc, care redă o formă ciudată României.

Feofil Puţâkovici în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rezemat de un felinar, un vardist sorbea ceaiul fierbinte cu care-l cinstise bragagiul bulgar, amic al uniformei româneşti.

Henri Stahl în Un român în lună, I. Spre ziuă, în Bucureşti (1914)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

România

România

Ţară cu aspect frumos,
Totu-i plin de pitoresc:
Muntele e grandios,
Litoralu-i... bulgăresc!

definiţie epigramatică de Mihai Frunză din revista "Integrame cu umor", nr. 107 (2009)
Adăugat de Mihai Frunză
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe litoralul bulgăresc, două persoane vorbeau în limba bulgară. Când au auzit, toţi românii şi-au făcut cruce.

aforism de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfumurile sunt considerate un moft de mulţi români iar a mă plânge ar fi luat drept un gest de infatuare. Noi românii am avut o fabrică de parfumuri şi am demolat-o. Am îngropat cercetarea medicală, cosmetică, balneoterapia. La ora actuală strategia de ţară e deficitară în 3 puncte majore faţă de Bulgaria. În acelaşi timp, parfumierii nu sunt foarte cunoscuţi la nivel mondial, spre deosebire de mărcile sub care sunt vândute creaţiile. Persoana mea e ultimul lucru la care vreau să mă gândesc când vine vorba de tragediile acestui domeniu în România. A-ţi păsa prea mult de părerea celor din jur nu este o atitudine sănătoasă.

citat din Octavian Coifan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce trebuie să înţeleagă românii din politica externă au înţeles bulgarii.

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

.. Marea Neagră înghite averi de când e lumea lume şi de la român, şi de la bulgar, şi de la rus, şi de la turc. Da numa-n noaptea de Sfântă Măria Mică le arată. După aia, poţi să umbli cu capul la fund până crapă splina-n tine, nu găseşti nimic, pentru că morţii iau totul înapoi pe corăbii, ca să amăgească si pe alţii la anul.

Fănuş Neagu în Îngerul a strigat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românaş din Calafat: "Câinii vagabonzi din oraşul nostru sunt străini, sunt veniţi din Bulgaria: se cunosc după lătrat"

Dacă ar durea prostia,
Ar fi jale-n România;
Pentru cei din Calafat,
Ar fi chiar de ne-ndurat.

pamflet de George Budoi din Dicţionarul prostiei (28 mai 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua turismului

La noi turismul înfloreşte
De când veniturile-s mari,
Deşi românul investeşte
Cu precădere în bulgari.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

DESPRE TURISM

La noi turismul înfloreşte;
De când veniturile-s mari,
Deşi românul investeşte
Cu precădere... în bulgari.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiind un popor blând şi paşnic, românii peste tot se stabilesc ferm şi atât de bine îşi răspândeşte naţionalitatea, că oamenii din alte popoare, conlocuitoare cu acesta, treptat se românizează. Aşa au românizat mulţi sârbi, bulgari, unguri. Această capacitate extraordinară de a româniza oameni din popoare total diferite se explică prin faptul că românii nu pot şi nici nu vor să înveţe o limbă străină. Dacă nu este absolut necesar, românii nu vor depune niciun mic efort să vorbească ceva cu vecinii. Ei îi lasă pe aceştia să încerce să le vorbească. Vecinii într-adevăr cedează, învaţă limba română şi vorbesc cu veniţii. Încetul cu încetul, această limbă devine una comună acolo unde mai înainte nu se auzea deloc. Românizarea oamenilor din alte popoare e promovată şi de femeia română, care este luată în căsătorie, pentru frumuseţea ei, de vecinii slavi şi maghiari.

Feofil Puţâkovici în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăvoaie de sălcii prind iarăşi să îmbrace malurile, pân' aci dezvălite. În stânga, pe-o terasă verde, se văd liniile drumului de fier. Mai departe, o biserică îşi ridică peste copaci turlele-i nalte şi strălucitoare. Iată-ne-n dreptul orăşelului Corabia, sentinelă dunăreană aşezată-ntre măguri, port însemnat, legat de inima ţării printr-o linie ferată. Ceva mai la vale e satul Siliştioara, în faţa căruia s-a aşternut peste Dunăre podul de vase, pe care-a trecut armata română în câmpiile Bulgariei în ziua de 20 august 1877.

Alexandru Vlahuţă în România pitorească, Şiliştioara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de neinspirat e poporul român în a-şi alege conducătorii, încât îmi vine să-mi cer cetăţenie bulgară. Măcar lor li s-au dus buhul că sunt proşti...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoriile în pământul românesc încep abia de la sfârşitul veacului al XIV-lea. O observaţie preliminară: de ce înainte de 1389 nu-s călători cari să fi străbătut ţara noastră şi să fi lăsat o descriere a acestei ţări? N-ar fi o pagubă esenţială dacă n-am cunoaşte unele din scrisele călătorilor din veacul al XVII-lea şi al XVIII-lea, pe când, dacă am avea pentru anii 1350, ori pentru o dată din secolul al XIII-lea, lucruri privitoare la noi, ele ar fi de un folos extraordinar, dat fiind că primele documente privitoare la Ţara Românească, scrise în limba latină şi mai târziu în slavonă, sub influenţa vecinilor de dincolo de Dunăre, bulgari şi sârbi, dar mai ales sârbi, sunt abia de prin anii 1370, iar, în ce priveşte Moldova, documentele, afară de anume legături cu străinătatea, sunt încă mai recente.

începutul de la Istoria românilor prin călători de Nicolae Iorga (1921)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane.

citat din Ludwig Schlozer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul n-o să moară niciodată în România. După ce-o să crăpăm toţi, o să râdă de noi şi curcile. Bulgăreşti.

Mihai Găinuşă în interviu în ziarul "Cotidianul" (2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Europa

Precum petalele de flori
Se-nalţă-n vânt cu al lor zbor,
Doreşte şi sufletul meu
Să se înalţe ca un zmeu,
Şi să colinde-n lung şi-n lat
Bătrânul continent visat.

E Europa, pământul strămoşilor,
Un leagăn veşnic şi nemuritor
Grădină vie ce îşi scaldă-n ape
Păduri şi flori dorind să le adape.

Cum fiecare stat e o-ncheietură
A continentului făptură,
Luptând pentru-ale sale năzuinţe
Doar împreună au căpătat şi biruinţe.
Şi adunaţi cu toţii la o masă,
German, austriac, român,
Formăm o casă.

[...] Citeşte tot

poezie de Hermina-Paula Hănţăgam
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi credeau că şi geţii şi dacii provin de la traci.

citat din L.A. Gebhardi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna la Mamaia

în ziua aia
când cu eclipsa
s-a arătat la ţărmul bulgar
la balcic
unde înotam cu ceafa în zadar
între munte şi mare
chiar ea: luna, luna la mamaia!
şi avea
faţa dată cu roşu de sânge subţire
şi stătea
lipită de cer ca un plasture-amăgire
şi credea
că n-o vede nimeni cum tremură-n umbra
pământului
cândva românesc
de aproape
şi de
bolnav din iubire
-n iubire

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!