Toți sunt înclinați să creadă în realizarea dorințelor lor secrete, de la un bilet câștigător la loto până la un pașaport pentru paradis.
citat celebru din Byron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strofe către Augusta VI
Pesemne că în mine se agită
Dorința de sfidare de cumva
Nu-i deznădejdea rece, zămislită
De prea mult chin. Sau poate-i altceva:
Un aer pur, o climă fericită
(Căci și acestea ne pot ajuta!)
M-or fi-nvățat să fiu mai răbdător
Decât cei ce sunt calmi de felul lor.
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strofe către Augusta I
O, soră, dulce soră! Nu e nume
Decât al tău mai scump și mai curat!
Sunt între noi munți, mări, o-ntreagă lume,
Dar dorul meu se vrea îngemănat
Cu-al tău, nu lacrimile-ți vrea, anume.
Oriunde-aș fi, ți-e chipul neschimbat.
Mi-e scris să umblu-n lume, dar destinul
Mi-e să-mi doresc în preajma ta căminul.
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul (V)
Aici se schimbă visul din nou. Iubita lui
Se măritase-acum cu altul dar bărbatul
N-o prea iubea. Departe, -n ținutul ei natal,
La mii de leghe, -acolo și-avea acum sălașul,
Trăind înconjurată de prunci, băieți și fete
La fel de minunate ca ea. Dar ia priviți!
A poposit durerea pe chipul ei si norii
Lăuntricului zbucium, iar pleoapele-i se zbat
Împovărate parcă, de lacrime neplânse.
Ce deznădejdi o-ncearcă? Dorințele ei, toate,
S-au împlinit, iar omul care-o iubea atât
N-o tulbură, șoptindu-i cuvinte vinovate,
Nu-i răscolește gândul curat, căci e plecat.
Ce deznădejdi o-ncearcă? De el îndrăgostită
N-a fost și nu-i dăduse nicicând vre un prilej
Să creadă că vreodată va fi iubit. Nu el,
Fantasmă din trecutul îndepărtat, venea,
În inima-i să-mplânte jungherul suferinței.
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deșertăciune-i totul
I
Aveam înțelepciune, faimă, vlagă,
Și tinerețe, sănătate-aveam,
Și vinuri în pocale. Ziua-ntreagă,
La ochii frumuseții mă-nsoream.
Sub mângâieri simțeam că se topește
Și sufletul din mine, uneori.
Aveam tot ce pământul dăruiește,
Tot ce-și doresc sărmanii muritori.
II
Încerc să număr zilele frumoase
Ce-ar fi în stare a mă ispiti
Să le trăiesc din nou,-cele rămase
În amintirea mea. O, n-a fost zi
Și n-a fost ceas de-adâncă desfătare,
Lipsit de-amărăciune-n viața mea-
Nicio podoabă, cât de sclipitoare,
Să nu m-apese, chiar când strălucea!
[...] Citește tot
poezie celebră de Byron, traducere de Petru Solomon
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Byron despre dorințe, adresa este: