Râd de orice lucru muritor, o fac ca să nu plâng.
citat celebru din Byron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea, se zice, îi face pe oameni să plângă; și totuși o treime din viață ne-o petrecem în somn.
citat celebru din Byron
Adăugat de Corina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strofe pentru Augusta X
Iubirea-i trecătoare, dar
A ta în veci nu se va frânge.
Oricât ți-e sufletul de-amar,
Stă neclintit, chiar dacă plânge.
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strofe pentru Augusta VIII
Sub ploi și vânturi, cât de iuți,
Stăteai acolo și-ai sta încă,
În ceasul greu să mă săruți
Ca frunzele-ți ce știu să plângă.
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am văzut furtunile femeilor, le-am văzut pe cele ale mărilor și am plâns mai mult pentru îndrăgostiți decât pentru marinari.
citat clasic din Byron
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și o să plângi când sunt căzut? [And wilt thou weep when I am low?]
Și o să plângi când sunt căzut?
O, scumpă doamnă! spune drept:
Dar nu vorbi de te-a durut
Nu vreau să-ți fac o rană-n piept.
Inima-i tristă, nu mai sper,
Am sânge rece și sunt frânt;
Și numai tu când o să pier
Vei suspina lângă mormânt.
Dar parc-o rază de senin
Prin nori de chin a licărit;
Și scurtă vreme îmi revin,
Căci pentru mine-ai suferit.
Domniță! Plânsul tău duios
E pentru omul disperat;
Și dublu e de prețios
Pentru-acei ochi care-au secat.
[...] Citește tot
poezie celebră de Byron, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rânduri scrise sub un ulm în cimitirul din Harrow
Copac al tinereții, mângâiat
De adierea unui cer curat,
Vin singur azi la tine, plin de gânduri,
Eu, care-odată, în atâtea rânduri,
Te vizitam cu-atâția camarazi:
Prin lume duși, plâng poate și ei, azi,
Pierdutul rai! Când urc spre vechea-ți culme,
Eu tot te mai admir, bătrâne ulme,
Sub ale cărui crengi veneam ades
Către-asfințit, tihnit să meditez.
La fel și-acum, în umbra ta vin, iată,
Dar vai! lipsit de gândul de-altădată!
Iar ramurile tale gem în vânt
Și spre trecut mă-mbie, murmurând
C-un neasemuit de dulce glas:
"Ia-ți, cât mai poți, un ultim bun rămas!"
(...)
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța
A mea tânără taină afund rămâne-ascunsă
În tristu-mi, singuratic suflet prea obosit;
Iar când inima-mi bate de sila ei împunsă
L-a ta ca să răspunză, atunci ea s-a vădit!
Și singură-n tăcere o simt iar tremurând.
A mea flacără este vecinică, nevăzută
Ca și slaba lumină candelei sub mormânt,
Ș-a deznădejdii rece întunecime mută
În veci nu o va stinge; iar razele ei sunt
Întocmai de zadarnici ca și cînd n-ar fi fost.
Aibi-mă-n pomenirea-ți, la groapa mea nu trece
Făr-a-ți arunca ochiul și fără a gândi
L-aceea ce cenușa-i te simte, deși rece;
Singura chinuire și iad ce-aș suferi
Este de a fi stinsă din pomenirea ta.
Ascultă-mi ăst din urmă glas singur pentru tine
Virtutea nu oprește a plânge pe cei morți;
În veci eu ți-am cerut-o, fă-mi singurul ăst bine
O lacrimă să-ntimpin l-a veciniciei porți,
Întîia ș-a din urmă răsplată de amor.
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la plâns, dar cu o relevanță mică.
Eutanasia [Euthanasia]
Când Timpu-aduce într-o clipă
Somn fără vis celui plecat,
Uitare! Blânda ta aripă
Tu să ți-o miști peste-al meu pat!
Să n-am la cap amici sau rude
Bocind sau nu că sunt lovit:
Nici fete-având genele ude
Părând c-au sufletul zdrobit.
Ci-n pace să mă-nghită glia,
Fără acești îndoliați:
N-aș vrea să tulbur veselia,
Să plângă-amicii înfiorați.
Oftatul de-ar putea Iubirea
Să-l curme blând, că nu-l suport,
Își va vădi la urmă firea
În ea că-i vie, în el că-i mort.
[...] Citește tot
poezie celebră de Byron, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei doamne
O, dacă Soarta ne unea,
Cum îmi juraseși, mi se pare,
N-aș mai fi fost, în pacea mea,
De-atâtea nebunii în stare!
De vină tu ești, deci, deși
Certat sunt eu, pentru păcate,
De cei ce n-au de unde ști
Că tu ai rupt logodna, poate.
Mi-era, ca și al tău, curat
Pe-atuncea sufletul, de-aceea
Putea curma orice păcat. -
Azi, altuia îi ești femeia!
Aș fi în stare să-i zdrobesc
Și liniștea și fericirea,
Dar pentru că te mai iubesc,
Nu-l pot urî - așa mi-e firea!
[...] Citește tot
poezie celebră de Byron
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Byron despre plâns, adresa este: