Byron despre viaţă

Bietul câine, în viaţă cel mai credincios prieten. Primul care te întâmpină, cel dintâi care te apară.

citat clasic din Byron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii curcubeul din furtuna vieţii, adierea serii care surâde alungând departe norii şi colorează ziua de mâine cu o rază profetică.

citat clasic din Byron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul nu trăieşte numai pentru iubire. Pentru femeie însă, iubirea este însăşi raţiunea de a fi.

citat clasic din Byron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitei

Când te privesc în faţă, scumpa mea,
Afirm şi eu năstruşnica idee
Că-i mai uşor să mori pentru-o femeie,
Decât, o Doamne, să... trăieşti cu ea!

epigramă de Byron, traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care-i durerea cea mai mare care aşteaptă vârsta? Ce întipăreşte cuta mai adânc pe frunte? Să vezi fiecare fiinţă iubită ştearsă de pe pagina vieţii şi să fii singur pe pământ, cum sunt eu acum.

citat clasic din Byron
Adăugat de Mihai78
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi de moarte straşnic ne ferim, totuşi un sfert din viaţă noi dormim.

citat din Byron
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred în religia revelată. Nu voi avea nimic de a face cu imortalitatea voastră; suntem destul de nefericiţi în această viaţă şi fără absurditatea de a specula asupra alteia... Baza religiei voastre e nedreptatea; Fiul lui Dumnezeu, cel pur, imaculat, inocent, este sacrificat pentru vinovaţi.

citat clasic din Byron
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea, se zice, îi face pe oameni să plângă; şi totuşi o treime din viaţă ne-o petrecem în somn.

citat din Byron
Adăugat de Corina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem destul de nefericiţi în viaţa noastră şi fără să ne mai îndeletnicim cu absurdităţile de a mai cugeta la alta.

citat din Byron
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut şi poate că mai am încă, mii de prieteni în viaţă, care sunt la fel ca şi partenerii de vals – greu de ţinut minte odată ce balul s-a încheiat.

citat din Byron
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, iubire! Tânără iubire! Prins în legătura ta trandafirie, lasă-l pe înţelept sau pe cinic să flecărească ce vrea; aceste ore şi numai acestea, răscumpără anii de mizerie ai vieţii!

citat din Byron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeii

Femeie! Trebuia să ştiu, din viaţă,
Că te iubeşte cinʼ te vede-n faţă;
Tot viaţa să mă-nveţe trebuia
Că-i vorbă-n vânt făgăduiala ta;
În faţa farmecelor tale pus,
Ştiu însă doar că te iubesc nespus.
Memorie, eşti binecuvântată
Când cu Nădejdea te arăţi de-odată,
Dar blestemată eşti de-ndrăgostiţi
Când de Nădejdea lor sunt părăsiţi.
Femeie, frumuseţe-nşelătoare,
Ce grabnic tinerii îţi dau crezare!
Ce tare bate inima lor, când
Văd prima oară ochii tăi arzând
-Albaştri, negri sau ca de alună,
Din care lunecă vreo rază bună!
Ce repede se-ncred ei în cuvântul
Dat lor, şi îţi ascultă jurământul,
Nădăjduind că veşnic ţi-l vei ţine,
Când tu te schimbi chiar într-o zi, vezi bine!

[...] Citeşte tot

poezie de Byron, traducere de Petru Solomon
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşertăciune-i totul

I
Aveam înţelepciune, faimă, vlagă,
Şi tinereţe, sănătate-aveam,
Şi vinuri în pocale. Ziua-ntreagă,
La ochii frumuseţii mă-nsoream.
Sub mângâieri simţeam că se topeşte
Şi sufletul din mine, uneori.
Aveam tot ce pământul dăruieşte,
Tot ce-şi doresc sărmanii muritori.

II
Încerc să număr zilele frumoase
Ce-ar fi în stare a mă ispiti
Să le trăiesc din nou,-cele rămase
În amintirea mea. O, n-a fost zi
Şi n-a fost ceas de-adâncă desfătare,
Lipsit de-amărăciune-n viaţa mea-
Nicio podoabă, cât de sclipitoare,
Să nu m-apese, chiar când strălucea!

[...] Citeşte tot

poezie de Byron, traducere de Petru Solomon
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când lutu-acesta suferind îngheaţă

I

Când lutu-acesta suferind îngheaţă,
Ce drum ia duhul lui nepieritor?
Nu poate nici muri, nici fi în viaţă,
Când scapă de veşmântu-i trecător.
Neîntrupat fiind, oare purcede
Pe-al fiecărei stele crug ceresc?
Sau umple-ndată spaţiul, de-l vede
Pe boltă ochiul nostru omenesc?

II

Un gând etern şi fără de hotare,
Ce vede tot în cer şi pe pământ,
Ca o privire largă, păstrătoare
A toate câte-au fost şi câte sunt:
Orice-amintire, fie cât de vagă,
Se-arată-n zarea sufletului nostʼ,
Încât cuprinde-ntr-însa lumea-ntreagă,

[...] Citeşte tot

poezie de Byron, traducere de Petru Solomon
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!