Camelia Opriţa despre lectură

Citeşte şi nu vei fi niciodată singur.

Camelia Opriţa în Raniţa existenţei, WordPress.com (septembrie 2019)
Adăugat de Citatepedia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a-ţi cunoaşte bine prietenul, trebuie mai întâi să citeşti cartea lui preferată.

Camelia Opriţa în Scăpărici şi Licurici, Literatură pentru cei mici (2020)
Adăugat de Georgina Luciana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau să scriu pentru adulţi. Vreau să scriu pentru acei cititori care pot face minuni. Şi numai copiii fac minuni când citesc.

începutul de la Scăpărici şi Licurici, Literatură pentru cei mici de Camelia Opriţa (2020)
Adăugat de Georgina Luciana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când citeşti, călătoreşti prin lume iar dacă ai reuşit să aşterni pe hârtie momente din viaţa călătoriei, ai obţinut ceva mai frumos decât toate frumuseţile lumii văzute şi nevăzute.

citat din Camelia Opriţa
Adăugat de MariaIoana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un clasic este o carte care nu termină niciodată ceea ce are de spus celor care o citesc: imaginile devin filosofie, iar autorul bogăţia cititorului.

citat din Camelia Opriţa (aprilie 2020)
Adăugat de IoanAIoan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copile, învaţă să citeşti şi să scrii ca să poţi învăţa despre restul lumii din jurul tău.
Cartea este prietenul fidel al copilului, materia ei preferată este copilăria.

finalul de la cartea Povestiri şi poezii La Castelul Regelui de Camelia Opriţa (august 2008)
Adăugat de Citatepedia.net
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată...

Ca o aripă albastră,
Bătea vântul la fereastră.
Se mira şi nu ştiu cum
Îmi văzuse ieri pe drum

Cărticica colorată
Unde un băiat şi-o fată
Aveau jucării, hamac
Şi răţuşte mici pe lac.

Aveau roată ca o scară
Şi-nvârtea piatra la moară,
Iar găina făinoasă
Avea creasta luminoasă.

Vântu-mi zise cu mirare:
Scoate cartea din sertare
Şi citeşte o poveste
Mie şi păpuşii tale.

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Opriţa din Poveşti din Călimară (mai 2019)
Adăugat de Ioan Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lectura ne oferă emoţii tulburătoare cu scrierile sale despre viaţă...
Citiţi-le cu sufletul ca pe Sfintele Scripturi şi o să vă curgă gândul
departe şi atât de lin până în inima pietrelor.

Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai citi, mamă, zise ea cu glas tare!
Nu vezi cum ninge cu flori din carte?!
Să privim ninsoarea florilor uscate, mamă!... I-auzi cum lemnul aprig trosneşte în vatra sobei!
Bine, Iasomie, bine... iartă-mă, s-a prins de mine visul...

Camelia Opriţa în Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Povestiri cu tâlc de copil
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charles Bukowski, este poetul care,, cântă'' vocile tuturor călătorilor prin lume în poeziile sale. Este ţigara apinsă lungă ani de zile, milioane de sticle cu bere, kilometri şi sute de romanţe de iubire prin moteluri. Este una dintre cele mai emoţionante voci pe care le puteţi citi.

aforism de Camelia Opriţa din Dowry - WordPress.com (9 martie 2009), traducere de Camelia Opriţa
Adăugat de Marina Louise Bukowski
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi fiinţelor ce cutezaţi a deschide acest caiet, respectaţi-l că în el este al inimii secret - Iubirea. Iubirea este forţa motrice a existenţei noastre. Fără iubire suntem visuri fără aripi. Fie ca toţi să reflectăm la adevărurile pe care le-am citit şi să ne ajute să devenim discipoli şi mai curajoşi decât eram când am început această lectură.

Camelia Opriţa în Jurnal
Adăugat de Ioan Ioant
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am întâlnit şi români fericiţi într-o tăcere tristă, erau cuvintele pierdute din a c a s a n i m ă n u i a. Dacă citeşti, mai întoarcem o foaie pentru mâine să ne regăsim români, să regăsim forţa de a deveni mai înţelepţi decât am fost azi. Tăcerea te maturizează fără a scoate un sunet despre adevărata libertate interioară care se luptă cu morile de vânt.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român, Revista Boema, nr. 152, oct. 2021
Adăugat de Brătescu Teodora Vasiliu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ceea ce scriu aparţine oamenilor, eu sunt doar curatorul! Voi fiinţelor ce cutezaţi a deschide acest caiet, respectaţi-l că în el este al inimii secret - Iubirea. Iubirea este forţa motrice a existenţei noastre. Fără iubire suntem visuri fără aripi. Fie ca toţi să reflectăm la adevărurile pe care le-am citit şi să ne ajute să devenim discipoli şi mai curajoşi decât eram când am început această lectură.

Camelia Opriţa în Jurnal (25 decembrie 2000)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efectul unei cărţi asupra noastră este real doar atunci când simţim nevoia să-i împărtăşim intriga: să iubim când personajele iubesc, să plângem când eroii suferă sau mor.
Practic, dacă nu simţim toate acestea, poveştile rămân în starea lor latentă, adică litere moarte.
Cartea nu aparţine nimănui. Nici celui care a scris-o, nici celui care o citeşte sau o cântă.
Desigur că Cioran este Cioran. Apoi devine Camelia când Camelia îl citeşte. Ioan, Tudor sau Filip când este citit de aceştia.
Noi suntem povestea cărţii. Cartea suntem noi!
Când cineva îmi spune că îi place cartea mea şi mă întreabă dacă o poate cânta, este uimitor pentru mine. Un scriitor scrie pentru ca alţii să citească şi să lase o moştenire.

Tot ceea ce scriu aparţine oamenilor, eu sunt doar curatorul!

finalul de la Insomnii în alb-negru de Camelia Opriţa (2007)
Adăugat de Catalin Angelo Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!