Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Camelia Oprița despre lumină

Deznădejdea este o stare cerebrală în care și partea cerească trăiește durerea a cărei profunzime duce până la momentul absent al gândirii, încordat cu disperarea, dar nu-și pierde lumina. Deși convulsiile sunt vii, ele nu pot stăvili lumina părții cerești.
Ca și dragostea, spiritul din lumină a venit, în lumină se întoarce, căutându-și esența și eternul în adâncimea luminii.

în Iubirea nu are dreptul la somn
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Domnul ți-a dat lumină din Lumina Lui pentru ca El să fie prezent în interiorul tău prin intermediul rugăciunii, Rugăciunea este locul în care Dumnezeu te ascultă, este energia necesară care stinge întunericul din interiorul tău.

în Recurs pentru Infinit
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Duhul sfânt ne-a dat iubirea care e înțelepciune din Lumina Lui,
Iubirea ne deschide inima și ne face a trăi în prezența lui Dumnezeu

poezie de din Universul Iubirii
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O stea nu poate trăi fără lumină ca să înțeleagă limbajul universului. Spre deosebire de o stea, frecvența luminoasă a omului crește odată cu sentimentul durabil că nu mai poate trăi nimic fără iubire. Iubirea este rezultatul unei consumări interne cu tendința de a fi exteriorizată printr-un fel specific al fiecăruia; privită ca stare sufletească este suma tuturor luminilor lăuntrice ale omului însuflețit de a cerși continuitate și existență; dragostea testează exclusiv tensiunea spirituală a sufletului omenesc.

în Cerșetori de existență
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Omule, fii ramură dreaptă la înfățișare și la port! Ea este după tine reîntregirea unei flori cu frunza crescută din urmele tale!... Floarea își găsește odihna în această ramură, căutându-te în lumina ei prin spațiile Universului să-ți arate smerenia și sinceritatea ca două roade de reper ale divinității.

în Omul nu e mai presus de celălalt om, decât Dumnezeu
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragostea este muzica sufletului
***
Eu sunt Arborele care se uită
în sufletul omului,
în cele mai singure și disperate
momente ale sale.
Cine va gusta
din fructul meu, va cunoaște
adevărata măreție a iubirii.
Nu poți trăi cu gândul, să te macini
și să pierzi părti din tine,
însingurându-te...
Omul, ispitit, gustă din
rodul de lumină
al Arborelui.
Putea să meargă până acolo
unde își dorea:
să vadă cu întelepciunea,
să iubească cu inima,
să ofere ceea ce el este..

[...] Citește tot

în Dragostea este muzica sufletului (27 noiembrie 2017)
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lupta de a-ți afla locul în univers are nevoie de un început epic pentru a te mărturisi Lui, căci fără El te risipești: El este Echilibrul, Infinitul și Lumina; este Prezența totală în toate pământurile și nepământurile cosmosului. Fundamentul religios rămâne o zonă periferică în universalismul divin, rugăciunea – un balsam în vremuri de restriști sentimentale.

în Alergând spre iubire, fugim de catastrofe interioare
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nașterea unui luceafăr este experiența vastă a luminii căreia nu-i poate supraviețui nimic până la următorul salt în neant al astrului preaplin de lumină, la fel cum speranța se naște din toate resursele interioare ale omului într-un moment capital, contopindu-se cu sufletul lui pentru a urca din nou în planul universului ca o stea nou-născută, cu drept de viață și lumină.

în Se poate la fel de bine ca soarta omului să fie un joc al stelelor pe cer
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
rugăciune
Rugăciunea este o recompensare a spiritului cu lumină. Simți, fie și pentru o clipă, atingerea purității divine.

definiție de în Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă definiție a fost selectată Definiția zilei pe 14 octombrie 2018.
Distribuie

Cine poate descrie rănile din interiorul sufletului tău? Nimeni. Și nimeni nu poate simți asta pentru el decât tu cel care îl învelești.
Când corpul nostru este lovit de o boală, chemăm doctorul, cheltuim o mulțime de bani pentru medicamentele necesare. Dar când sufletul ne este chinuit, plânge. Când este în deznădejde, ce poate să -l vindece altceva dacă nu iubirea? Dacă sufletul tău plânge, nu înseamnă că ești slab, înseamnă că el e atât de rănit, încât lumina din interiorul lui e difuză cu efect de întunecare.

în Fără dragoste, e singurătate; un timp spre nicăieri...
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Dumnezeu a spus
Sa fie lumină
și a fost dragoste.
Dumnezeu a spus
Să fie dragoste
și a fost primăvară.
Iar după primăvară a urmat floarea -
îngerul cu zâmbet de copil...

poezie de
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Omul încearcă să rețină câte ceva din lumină; explorează lumea în adâncul ei, minutarele invizibile ale timpului, oceanul unde valurile se mistuie unele pe altele în cearcănele pământului. Câteodată își oprește visul din zbor și coboară cu aripile neputincioase, adâncindu-și unghiile în cruzimea efemerului...

în Cicluri de viață (27 noiembrie 2017)
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Deși omul este o stea căzătoare, nu există argumente că el ar fi ajuns la o limită față de această realitate profundă. Viața este limitată de timp și de moarte, acestea fiind barierele unice ale existenței, în rest viața e lumină ca principiu iar partea ei întunecată vine din frică sau imposibilitatea de a înțelege miracolul vieții ca pe o înteligență deplină a lui Dumnezeu.

în Alergând spre iubire, fugim de catastrofe interioare
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Odată priveam lucrurile mici și le vedeam mari. M-am văzut în ochii păpușii cât eram de mare și aș fi vrut să cresc în clipa aia încă o dată pe atât, să petrec la nunta stelelor de la miezu-nopții cu florile pământului sau să adun țurțurii de gheață de la streașina casei, să le deslușesc luminile misterioase care mi se arătau în nopțile de iarnă.

în Insula timpului
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ar fi suficient să aprindem o lumină în inimile noastre, să vedem în ceață că ceva în noi din Dumnezeu există. Și când ai reușit să alegi bobul de muștar, poți vedea personal că Dumnezeu este, și nu a fost niciodată încătușat în nicio religie; El este Infinitul și nu poate fi limitat la gândurile umane. Oamenii ca si religiile sunt bucăți dintr-un singur mozaic...

în Recurs pentru Infinit
Adăugat de Ștefan Radu MușatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pretindem necontenit că suntem stăpâni pe miezul luminii înainte de a înțelege clar originea lui, dar trăim pe fondul unei lumi artificiale, singură și nefericită Se impune ca etapele gândirii să fie orientate către înțelegerea absolută a fondului originar al vieții.

Singurătatea este o aventură eroică în închisoarea vieții care uneori ne prinde într-o mișcare inutilă la o aruncătură de o clipă față de propria prezență.

în Alergând spre iubire, fugim de catastrofe interioare
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu poți înțelege niciodată suferința unuia dacă n- ai trăit o vreme cu fața ascunsă în palme, uneori strângând degetele atât de încordat ca să nu mai vorbești cu tine însuți despre singurătate, despre arșița interioară rezultată din procesul izolării tale față de tine însuți.
Singurătatea neagă o parte din tine pentru că acea parte este a pământului. Cealaltă parte este a spiritului și aparține cerescului, parte formată din instanță și neant sau triumful suprem al luminii.

în Iubirea nu are dreptul la somn
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Copilăria asta e un fluture...

Să se facă repede copilărie,
cât ar bate trei orologii
cu douăsprezece aripi de pegași în cetatea norilor,
să se prefacă zăpezile în armăsari de foc.

Copilăria asta e un fluture
urcat în fulgerul tânăr,
amestec de primăvară și lumină între flori.

A fi copil e înger la ureche.
Atunci ce rost mai are orizontul
sau râul cu un singur mal?
Că s-a întâmplat să-mi văd aripile în oglinda apelor.

Am trecut de toamna cu buzele de mere roșii,
Jumătate floare, jumătate grăunte de rouă,
plutesc în armura soarelui.

Se-ntâmplă, că s-a întâmplat să mă fac fluture
de la inimă în jos,

[...] Citește tot

poezie de (30 august 2017)
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 9 aprilie 2019.
Distribuie

Acolo unde volbura întunecată se cuibărește în profunizmea omului, există rădăcina luminii numită speranță, numită rugăciune cu chip de Dumnezeu.

Și mâine e altă zi în care nu mai strângi din pleoape...

și pământ cu iarbă măruntă sub picioarele tale răsună de soare,

și floarea vibrează în aripile albinelor...

și încă o iarnă din trupul tău a ieșit ca o insulă a nimănuia, îndreptându-se spre alte zăpezi de la miazănoapte.

Te trezești strigat să-ți continui timpul până la următorul punct al întâlnirii cu extraordinarul.

în Iubirea este un ceas în care timpul nu există
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la lumină, dar cu o relevanță mică.

O inimă și o lună

Caut apa unei irosiri egale
cu ploaia,
îmi clocotește trupul în lumină
și umbra mi-e mai limpede la brâu.

Se vede într-un ochi subțire de grâu.
pâinea împăturită într-o simplă rugăciune.

Ard odată cu tine,
ni se micșorează sufletele
cât un soare ros de nori.
Tu ai mai fost aici,
te știu pe de rost ca pe o copilărie limpede,
mai limpede ca piatra ieșită din râu,

Se vede printr-un ochi subțire de grâu
cum îmi lucește părul înserat,
îți bate pulsul încurcat.

Mă prelungesc cu trupul de aer

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Camelia Oprița@lumină? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Camelia Oprița despre lumină, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!