Curajul de a-ți exprima părerea într-o lume a măștilor?
Din "comoditate sau lașitate" omul alege să joace un "rol": cel al păpușii, iar prețul de plătit este întotdeauna masca pe care o vor purta el și urmașii săi.
Camelia Oprița în WordPress.com, Ecce Homo (decembrie 2007)
Adăugat de Tudor Voiculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi dăte păpușa veche de cârpă care, de câte ori o țineam în poală, mă prindea cu mânuțele ei albe de deget și mă strângea, întrebându-mă cu voce scăzută: Ce faci, copilă mare? Se vede cale de o poștă că vrei să te strecori în timpurile apuse ale bunicii...
Camelia Oprița în Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Insula timpului (altă povestire cu tâlc de copil)
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bună dimineața, Camelia
Pentru ce mi-ai zis pe nume, că se întâmplă să vorbesc mai repede pe limba ta?
Sau pentru că ești foarte mirositoare de parcă cineva a vărsat peste tine paradisul?
Cred că dacă mi-aș lăsa păpușa din mână s-ar adăposti
sub tine ca să n-o fure vântul.
Să nu te sperie copacii că tremură,
ei vestec vântul și nu e interesat de păpuși.
E aducător de nori și ploaie.
Avem nevoie de prospețime, deci spălare...
Mai rămân o vreme.
E tot ce îmi doresc la câte bogății mi-ai dezvăluit;
pun și păpușa lângă tine că s-o fi săturat de când merge pe deasupra pământului
Uite...
Dar câtă prospețime se amestecă cu ierburile și copacii!
Bună dimineața, Camelia!
Ți-am spus pe nume pentru că devii mai înțeleaptă pe clipă ce trece.
Prețul prospețimii mele este înțelepciunea omului de a mă avea împrejurul lui.
Aha! Stai să mă scarpin un pic în frunte ca să pricep cât de prețios e acest lucru.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din WordPress.com (5 mai 2019)
Adăugat de IoanAIonut
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odată priveam lucrurile mici și le vedeam mari. M-am văzut în ochii păpușii cât eram de mare și aș fi vrut să cresc în clipa aia încă o dată pe atât, să petrec la nunta stelelor de la miezu-nopții cu florile pământului sau să adun țurțurii de gheață de la streașina casei, să le deslușesc luminile misterioase care mi se arătau în nopțile de iarnă.
Camelia Oprița în Insula timpului
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rădăcini și soare
Eram în vremea lui April
o ciocârlie ridicată peste viață și moarte
o floare, un tril,
un imn
venit de departe,
un copil,
o frunză
ca un zmeu de pânză.
Țineam cu o mână
păpușa de lână
pe drum neumblat,
plângeam, mamă,
cât te-am căutat.
Mă mușca pământul
plin de mărăcini,
mă-ntâlneam cu vântul
venit din vecini.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din revista Plumb nr. 169 Aprilie 2021 - revista U.S.R. Bacău
Adăugat de Ileana Vasiliu -Odobescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rădăcini și soare
Eram în vremea lui April
o ciocârlie ridicată peste viață și moarte
o floare, un tril,
un imn
venit de departe,
un copil,
o frunză
ca un zmeu de pânză.
Țineam cu o mână
păpușa de lână
pe drum neumblat,
plângeam, mamă,
cât te-am căutat.
Mă mușca pământul
plin de mărăcini,
mă-ntâlneam cu vântul
venit din vecini.
Eram în vremea lui April,
voiam să fiu mare,
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai vreau o primăvară cu tine
O ultimă bătaie a inimii
Și tata s-a prefăcut lacrimă la rădăcina copacului.
De atunci îl caut cu glasul plâns
În muguri.
El agață fluturi albi în ramuri
să nu mă pierd râde.
Mai vreau o primăvară cu tine i-am zis,
Vreau totul încă o dată...
Să bați dealurile cu mine pe creștet
Ca atunci când soarele era așa de mic
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din Părinților noștri, între esențial și etern (11 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost odată...
Ca o aripă albastră,
Bătea vântul la fereastră.
Se mira și nu știu cum
Îmi văzuse ieri pe drum
Cărticica colorată
Unde un băiat și-o fată
Aveau jucării, hamac
Și rățuște mici pe lac.
Aveau roată ca o scară
Și-nvârtea piatra la moară,
Iar găina făinoasă
Avea creasta luminoasă.
Vântu-mi zise cu mirare:
Scoate cartea din sertare
Și citește o poveste
Mie și păpușii tale.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din Povești din Călimară (mai 2019)
Adăugat de Ioan Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce vină are iarna?
Suflările tale
sunt moi și calde,
Inima îmi răvășește gândul
că pot înflori
în ninsoarea ta.
Copilăria mea umblă desculță
în freamătul nins al iernii
și lumea o iubește.
Iubesc ninsoarea asta...
Ce vină are iarna
că înfloresc
sub ninsoare ta?
Suntem între cer
și ninsoare,
suflările tale albe
îmi încălzesc
brațele de fildes.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Camelia Oprița despre păpuși, adresa este: