Camelia Opriţa despre sinceritate

Bucuriile mărunte ale omului vin din sinceritatea florilor. Şi copiii sunt sinceri pentru că sunt îngeri până la prima dezamăgire a vieţii.

Camelia Opriţa (9 mai 2019)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

De când a izbucnit această pandemie, pot spune cu cea mai mare sinceritate că nu mă tem de moarte, dar îmi pare rău că trebuie să murim pentru totdeauna.

Camelia Opriţa în Jurnal ( Roma ) (martie 2020)
Adăugat de Elena Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e cu adevărat liber când îşi păstrează credinţa în lumina sincerităţii sale; o virtute reală de a te respecta pe tine însuţi.

Camelia Opriţa în Cerşetori de existenţă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avea aerul unui boboc aprins de trandafir. Nu aveam să-mi dau seama cum crescusem deodată, strângându-i mâna cu o căldură sinceră. Sentimentele în evoluţia lor transformă sufletul omului şi-i maturizează pornirile interioare.

Camelia Opriţa în Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Insula timpului (altă povestire cu tâlc de copil)
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunica mea, avea aerul unui boboc aprins de trandafir. Nu aveam să-mi dau seama cum crescusem deodată, strângându-i mâna cu o căldură sinceră. Sentimentele în evoluţia lor transformă sufletul omului şi-i maturizează pornirile interioare.

Camelia Opriţa în Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Insula timpului (altă povestire cu tâlc de copil) (27 noiembrie 2019)
Adăugat de Alexander G
Comentează! | Votează! | Copiază!

A scrie despre singurătate impune sinceritate şi flăcări aşa cum se cere aceeaşi frecvenţă la celălalt pol opus, extazul nebun şi frumos al vieţii – iubirea.
Este singurul loc plauzibil sub soare şi deopotrivă sub stelele nopţilor albastre.

Camelia Opriţa în Mă rog soarelui să-mi deschidă porţile lumii (5 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu siguranţă unul a pierdut totul pentru nimic numai pentru simplul fapt că s-a legat sincer de celălalt, întrebându-se dacă îşi poate permite să vorbească despre viaţă în al douăsprezecelea ceas unde poate aduna sau pierde şi ultima forţa necesară de a reveni la cotidian şi a se (re)conecta la viaţă.

Camelia Opriţa în Cuvântul deschide gândul omului, Iubirea nu are dreptul la somn (decembrie 2000)
Adăugat de Ada Olaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunica mea, avea aerul unui boboc aprins de trandafir. Nu aveam să-mi dau seama cum crescusem deodată, strângându-i mâna cu o căldură sinceră. Sentimentele în evoluţia lor transformă sufletul omului şi-i maturizează pornirile interioare.

Camelia Opriţa în Insula timpului (altă povestire cu tâlc de copil), Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019 (27 noiembrie 2019)
Adăugat de Alexander G
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omule, fii ramură dreaptă la înfăţişare şi la port! Ea este după tine reîntregirea unei flori cu frunza crescută din urmele tale!... Floarea îşi găseşte odihna în această ramură, căutându-te în lumina ei prin spaţiile Universului să-ţi arate smerenia şi sinceritatea ca două roade de reper ale divinităţii.

Camelia Opriţa în Omul nu e mai presus de celălalt om, decât Dumnezeu
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este credinţa omului care se măsoară cu sufletul; odată ce pune stăpânire pe gândul tău, inima îţi bate mai intens, sufletul ţi se încălzeşte într-o energie copleşitoare. O înţelegi abia atunci când ţi-ai aflat întregul, şi nu poţi fi sincer cu tine dacă nu trăieşti în universul ei.

Camelia Opriţa în Liniştea dinaintea singurătăţii
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priviţi răsăritul şi apusul soarelui ca pe un spectacol al efemerului, ca pe o scenă pe care oamenii urcă zgomotos şi trec tăcuţi în uitare, un spectacol în care culorile se nasc şi mor în freamătul soarelui.
Priviţi răsăritul şi apusul soarelui ca pe un spectacol al cerului atâta vreme cât sunteţi înăuntrul timpului, combinaţi frumuseţea din interiorul vostru cu o sinceritate perfectă în relaţia cu Dumnezeu.

Camelia Opriţa în Răscolim trecutul pentru a inventa viitorul ( din cartea Zidul gândurilor ) (2020)
Adăugat de IoanAIoan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea oferă putere extraordinară omului care recunoaşte în Dumnezeu fondul originar al vieţii. A iubi sincer înseamnă a te deschide în ritm esenţial în faţa celuilalt; este acea stare diferită ca natură ce te face a trăi intens. Această forţă enormă îţi dă posibilitatea de a te ridica cu toată fiinţa deasupra tuturor dificultăţilor pe care le întâmpini pe parcurs, îţi oferă şansa extraordinară de a te cunoaşte şi împlini în toată splendoarea frumuseţii spirituale. Procesul exclude vanitatea sau infatuarea de sine care nu oferă nimic altceva decât protejarea sinelui, uneori generator de egoism, fără a fi capabil să iubeşti pe cel de lângă tine. Tot ce izvorăşte din egoism duce tot la egoism, îţi anulează spiritualitatea.

Camelia Opriţa în Nihil sine Deo
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciun adevăr nu e mai mişcător ca cel lăuntric al animalelor ...

Câinii vagabonzi sunt condamnaţi la o existenţă mizeră printre ruine,
insule gigantice de gunoaie.
Oamenii au rămas la fel de nepăsători
de mediul înconjurător; dezinteresaţi
de a construi o formă de solidaritate
şi supravieţuire armonioasă cu tot ce îi înconjoară.

Îndepărtaţi de poruncile lui Dumnezeu, lunecă
în mijlocul singurătăţii ca o revărsare neagră a nervilor
într-o lume sumbră şi n-au cum să vadă
sinceritatea din ochii animalelor abandonate.

Niciun adevăr nu e mai mişcător ca cel lăuntric al animalelor.
Ele nu destăiunuie nimic, sunt necuvântătoare,
dar devotamentul lor e capabil să topească aerul polar,
să cânte mugurul în inima ierbii.
Şi animalele iubesc, sunt gata de a-şi oferi iubirea
până la sacrificiu.

Gândiţi-vă ce înseamnă un suflet de animal cu zâmbetul larg

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Opriţa din Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă şi suflet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!