Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Camelia Oprița despre suferință

Sunt mai mult decât sigură că munca alungă orice suferință.

în Jurnal
Adăugat de Ioan IoantSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiecare formă de săracie provoacă suferințe considerabile omului. Sărăcia este fenomenul degradant al condiției umane.

aforism de din Banii și lăcomia sunt semințele raului (2005)
Adăugat de Maria ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Doina este prilejul prin care omul comunică cu sufletul, reușind să-l scoată din încercuirea suferinței; doina este în eternitatea lui a doua natură, după Dumnezeu.

aforism de din cartea Zidul gândurilor
Adăugat de Dobrin FilipSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tăcerile

( Tatălui meu )

Când gândurile sunt ascultate
în tăcere,
zgomotul durerii devine
mult prea mare;
Lacrimile udă
filigranul hârtiei,
sângele devine
cerneala tocului
cu care scriu imnul
suferinței mele.

poezie de (9 mai 2019)
Adăugat de Maria EleniaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu aș putea înțelege Universul fără tine

Când te pierdeam o clipă din ochi, te căutam la gura râului.
Nu ca să mă salvez de lacrimi sau de durere
pentru că toată copilăria mi-am petrecut-o printre flori;
era una mai slabă de inimă
și aproape stinsă printre alte lucruri.
Aveam sentimentul că suferința ei trecuse de ierburile uscate
ca să sfârșească într-o dimineață rece sub o frunză îngălbenită.

Era deja toamnă la prima mea durere
într-o lume născută numai pentru mine,
Îmi spuneai că nu pot fi copil dacă n-am gust de lacrimă, mă ștergeai cu fruntea.
Cântecul tău era pornit să umble pe apele pământului.
Nu aș putea înțelege centrul universului fără tine
cum nu aș fi în stare să mă privesc
în oglindă cu ochii închiși.

Mi-ai spus odată să-i închid la suferință, nu ca să mă salvez de lacrimile
care vin din zona cea mai adâncă a spiritului,
ci să îndur orice rană a vieții.
Știu că apele pământului se unesc

[...] Citește tot

poezie de din Poeții noștri (19 octombrie 2009)
Adăugat de Georgiana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Există oameni care îți luminează viața pentru totdeauna, sunt oameni care își dau viața pentru a salva altă viață, există rugăciuni care anulează lacrimile suferinței, există speranță și aceasta este Isus, adevărata înțelepciune a vieții.

în WordPress.com (aprilie 2020)
Adăugat de Dobrin FilipSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu există un loc sub soare care să te adăpostească de singurătate, această suferință venită din întuneric, dacă n-ar fi "el" sau "ea" completându-se unul pe celălalt ca două aripi de înger pentru împlinirea zborului.


Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am fost atrasă întotdeauna de tradițiile și obiceiurile oltenești în care am găsit o multitudine de nunațe pe care nu le poți scrie, ci trăindu-le ca pe o mântuire eternă a neamului.
Doina este prilejul prin care omul comunică cu sufletul, reușind să-l scoată din încercuirea suferinței; doina este în eternitatea lui a doua natură, după Dumnezeu.

citat din (mai 2019)
Adăugat de Dobrin FilipSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sărăcia provoacă suferință, iar dorința mea de a corecta lucrurile poate părea romantică dacă nu chiar naivă pentru al treilea mileniu.

Am cumpărat ziarul în fiecare zi de când sunt la Roma, dar din păcate pentru tipografii, în ultimii ani am trecut cu toții la informațiile digitale.
Personal, nu-mi pot imagina o dimineață devreme fără ceai cu lapte și ziar.

în Palimpsest, (Jurnal) (martie 2020)
Adăugat de Filip DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Părinților le este dat să rămână în miezul triumfului chiar dacă nu se mai pot ridica din pământuri: în fața suferinței sunt numai ființă până la neființă. În realitate, ei sunt entuziasmul soarelui care se ridică și tot de atâtea ori coboară printr-un joc ciudat al luminii pentru a favoriza altă viață.

în Părinților noștri, între esențial și etern (11 mai 2019)
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu poți înțelege niciodată suferința unuia dacă n- ai trăit o vreme cu fața ascunsă în palme, uneori strângând degetele atât de încordat ca să nu mai vorbești cu tine însuți despre singurătate, despre arșița interioară rezultată din procesul izolării tale față de tine însuți.
Singurătatea neagă o parte din tine pentru că acea parte este a pământului. Cealaltă parte este a spiritului și aparține cerescului, parte formată din instanță și neant sau triumful suprem al luminii.

în Iubirea nu are dreptul la somn
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Părinților noștri – între esențial și etern

(poem în proză)

Printr-un joc ciudat al luminii, soarele cucerește cerul,
simbolizând avântul implacabil al vieții
care rezultă după marile purificări ale flăcărilor din interiorul lui.
Dar adevărata purificare există în arderile de clipe
ale părinților noștri care mor puțin câte puțin
în flăcările din interiorul lor. Unii mor atât de tulburați în ei,
obsedați de ideea că n-au făcut suficient pentru copii,
murind într-o inconștiență dulce.
Au învățat că dintr-o mare suferință se ridică
iubirea fără margini pentru vlăstarele lor,
dragoste care îi devorează până la moarte.
Le-a fost dat să se nască pentru a răsări din ei altă viață,
deși sufletele lor sunt adevăratele flăcări ale unui soare invizibil.
Când îi apasă pământul, copiii descoperă neliniștea metafizică
și un timp se lasă dominați
de aceeași adâncire între esențial și etern.

Iată-mă la căpătâiul unei lumânări ca o singurătate cosmică,

[...] Citește tot

poezie de din Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019 (11 mai 2019)
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Infidelitatea emoțională în dragoste pornește de la o infatuare a minții unuia dintre parteneri de a încerca noi experiențe de extaz extrarelațional în stimularea și diversificarea egoismului personal. E ca și cum în lumea asta ticsită de obstacole ai încerca cele din urmă extazuri multiplicate care ți-au fost anume sortite. Dacă nu poți elimina acest strat superficial al gândirii din interior, te afli deja în imposibilitatea de a-ți (re)direcționa sentimentul intens către cel de lângă tine. Lăuntric, suferi o fractură a unui fenomen complex care se destramă între suferință și boală ceva mai târziu.

în Iubirea nu are dreptul la somn
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiecare formă de săracie provoacă suferințe considerabile omului. Sărăcia este fenomenul degradant al condiției umane.

Prosperitatea și dezvoltarea oamenilor de la sate constituie fundamentul puternic și sănătos al statului român de care depinde viitorul României noastre. Spiritualitatea românească a fost instrumentul care a contribuit la formarea caracterului nostru. Reprezintă renașterea noilor forțe, o adâncire a triumfului frumuseții divine atunci când adevărata sa esență este păstrată intactă.

Cum să ne mântuim când suntem strâini de acest popor cu tradiții care a fost binecuvântat de Dumnezeu?

Dumnezeu era la început pe buzele tuturor, dar, încet – încet s-a răcit sângele nostru Parcă cineva l-ar fi scos din noi și înlocuit cu un ocean de gheață.

Tradițiile sunt cele care ne dau rădăcini să ne țină drepți în fața Celor Patru Vânturi.

în Jurnal
Adăugat de Dobrin GeorgianaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiecare formă de săracie provoacă suferințe considerabile omului. Sărăcia este fenomenul degradant al condiției umane.

Prosperitatea și dezvoltarea oamenilor de la sate constituie fundamentul puternic și sănătos al statului român de care depinde viitorul României noastre. Spiritualitatea românească a fost instrumentul care a contribuit la formarea caracterului nostru. Reprezintă renașterea noilor forțe, o adâncire a triumfului frumuseții divine atunci când adevărata sa esență este păstrată intactă.

Cum să ne mântuim când suntem strâini de acest popor cu tradiții care a fost binecuvântat de Dumnezeu?

Dumnezeu era la început pe buzele tuturor, dar, încet – încet s-a răcit sângele nostru Parcă cineva l-ar fi scos din noi și înlocuit cu un ocean de gheață.

Tradițiile sunt cele care ne dau rădăcini să ne țină drepți în fața Celor Patru Vânturi.

citat din
Adăugat de Dobrin GeorgianaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la suferință, dar cu o relevanță mică.

Am îndrăznit să fiu copil o clipă

Cât de nefericită poate fi viața fără copilărie.
Clipa se făcuse sferică după trebuința viselor mele.
Ce pot fi visele dacă nu o stare fără senzație dureroasă?
Urcă și coboră din soare, îmbrăcând câte o aureolă fiecare pentru cât de mult mă apasă suferința acestei lumi.
Lumea aleargă spre idealuri false pentru a deveni strălucitoare mai mult decât îi este dat să fie. Oamenii trăiesc într-o permanentă tensiune, remarcând insuficiența ca pe un sentiment al sfârșirii lor, o agonie ultradimensională și epuizantă care nu aduce nimic bun acestei lumi.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă și am văzut lumea așa cum e.
Am găsit în clipă strălucirea desăvărșit㠖 copilăria ca un privilegiu al vieții, copilăria ca o mare purificare a sufletului între viața cosmică de dinainte și un nou început organic al său.
Cât de nefericit poate fi un suflet fără copilărie, cât de nefericit ar fi un fluture fără floare, cât de nefericită ar fi o floare fără ploaie, cât de nefericit poate fi omul fără rațiune.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă și am văzut cum se irosesc oamenii. Nu mă plâng de nimic. Aștept o ninsoare abundentă să înflorească pământul ca într-o primăvară polară. Albul acoperă întunericul din oameni și am mai multă vreme să vorbesc cu mine despre mine.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă ca să nu pierd încrederea în oameni. Am văzut prăbșirea lor între frământări și obsesii
Am îndrăznit să fiu copil o clipă și am văzut o lume fără fundament, înstrăinată de Dumnezeu.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă când am aflat semnificația timpului și mi s-a făcut frică de necunoscut.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă și am văzut avarul din care nu mai rămăsese nimic decât banul.
Cât de nefericită poate fi viața fără copilărie...
Cât de nefericit poate fi copacul fără frunze, izolat de iarnă într-o halucinație albă.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă și n-am mai simțit pământul sub picioare: eram melancolie, speranță, zbor, nevinovăție, transparență, luciditate...
Ce fericit este copilul, trăindu-și fantezia într-o inocență totală, ce fericit poate fi îngerul în conștiința lui: așa simte și el zborul dincolo de orice imaginație odată cu copilul – când în cer, când pe pământ într-o armonie perfectă.
N-aș fi știut toate astea dacă n-aș fi îndrăznit să fiu copil o clipă, o aripă de vânt –moneda convertibilă a oricărui vis.

poezie de din Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă și suflet (27 noiembrie 2007)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Camelia Oprița despre suferință, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info