Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Camelia Oprița despre zile

În aceste zile în care oportunitățile noastre sunt limitate, singurătatea tinde să predomine și frica îndoaie chiar și cel mai puternic om. În zilele întunecate ale mileniului nou, poezia este o referință și o speranță pentru frumusețea vieții cu seducțiile, dulceața și amărăciunea ei.

în Povești din Călimară, în loc de prefață (martie 2020)
Adăugat de Biagio FicheraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A trăi înseamnă a fi lacom de zile în șir, indiferent dacă sunt dulci sau sunt amare.

aforism de din Cerșetori de existență (octombrie 2016)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

În vremea pandemiei, întreaga omenire alternează zilele de la anxietate la panică.

(20 aprilie 2020)
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când e la ananghie, singurul refugiu al omului e vremea din zilele soarelui, numită speranță.

aforism de din WordPress.com, Tăcerea zgomotului (1 mai 2020), traducere de Camelia Oprița
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zilele fericite din viața unui om pot fi numărate pe degetele de la mână. Restul sunt frământări.

aforism de din Enigmele sufletului
Adăugat de IoanIoanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În zilele întunecate ale noului mileniu, poezia este referință și speranță a frumuseții vieții cu seducțiile, dulceața și amărăciunea ei.

în Cuvântul din lumina condeiului (6 decembrie 2020)
Adăugat de Dobrin FilipSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-aș dori să fiu fluture și să trăiesc doar trei zile - trei zile cu tine ar fi mai fascinante decât toată fericirea conținută în treizeci de ani de viață obișnuită.

aforism de din Insomnii în alb-negru (22 februarie 2007)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nimic nu e fără Dumnezeu: nici credința, nici firea limpede a omului că-n spicul grâului e pâinea noastră cea de toate zilele – trup din trupul Domului.

în Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă și suflet (3 ianuarie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Charles Bukowski, este poetul care,, cântă'' vocile tuturor călătorilor prin lume în poeziile sale. Este țigara apinsă lungă ani de zile, milioane de sticle cu bere, kilometri și sute de romanțe de iubire prin moteluri. Este una dintre cele mai emoționante voci pe care le puteți citi.

aforism de din Dowry - WordPress.com (9 martie 2009), traducere de Camelia Oprița
Adăugat de Marina Louise BukowskiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce parfum are libertatea? Abia îmi amintesc. Desigur, zilele astea, care sunt mereu aceleași, această incertitudine pe care o percep în jurul meu, că respir din bucătărie până la baie, din dormitor în sufragerie, mă face să mă simt pierdută. Aș dori o schimbare, chiar una mică, dar nimic nu pare să favorizeze relaxarea măsurilor restrictive.
Pe cer văd multe păsări care zboară libere, nu au limite. Unde aș merge dacă aș avea aripi?

în Palimpsest, Jurnal (martie 2020)
Adăugat de Dobrin FilipSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce parfum are libertatea? Abia îmi amintesc. Desigur, zilele astea, care sunt mereu aceleași, această incertitudine pe care o percep în jurul meu, că respir din bucătărie până la baie, din dormitor în sufragerie, mă face să mă simt pierdută. Aș dori o schimbare, chiar una mică, dar nimic nu pare să favorizeze relaxarea măsurilor restrictive. Pe cer văd multe păsări care zboară libere, nu au limite. Unde aș putea zbura dacă aș avea aripi?

în Palimpsest, (Jurnal) (martie 2020)
Adăugat de Dobrin FilipSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poetului Lucian Avramescu

Lucian Avramescu - Poetul cu "rădăcini de piatră"
care a reușit să construiască pod între realitatea zilelor noastre și străvechile tradiții românești.
Scrierile sale de neegalat
vor rezista testului generațiilor,
strălucind în viziunea transmodernismului viitor.

Lucian; De acum încolo,
mâna nu-ți va mai scrie suferința pe cer,
ci dragostea ta pentru Dumnezeu,
Pentru că moartea nu este doar ușa crucii,
este puntea spre viața veșnică,
unde Totul îmbrățișează cu grijă Totul!

poezie de din Condeiul de Aur (12 decembrie 2021)
Adăugat de Carol MihăescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Există momente când vreau să recuperez trecutul inocent al zilelor de altădată, dar emoția e prea mare, melancoliile îmi pot simți lacrima într-un suspin tăcut.
Nimic nu a supraviețuit timpului. Când i-am înțeles semnificația îmi trecuse deja copilăria. De atunci am învățat să nu mai plâng din nimicuri.
Am avut vreme în care a trebuit să vorbesc doar cu mine și m-am gândit că singura modalitate de a găsi fericirea este să nu o caut, că va veni prin una din ușile copilăriei. Se poate să fi rămas deschisă cu pragul înspre mine...

în Am îndrăznit să fiu copil o clipă
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Apropiindu-te de Dumnezeu trebuie să-ți arăți ființa unitară, rod al Creației Sale, că sufletul ți-e suflare dumnezeiască, iar trupul ți-e zidire pământească, că numai prin rugăciune îți recapeți adevărata libertate de a sta în dreapta Adevărului.
Uneori, în ceasurile grele ale omului țâșnesc râuri de lumină în căutarea adevărului pierdut – iubirea. Tot în rugăciuni se sfărâmă și zidurile de gheață din inima omului de piatră, că piatră e atunci când și-a pierdut iubirea.
Când îngerii-s tăcuți la capătul disperării, rămâne doar speranța ca o hrană dulce și întăritoare, fără de care nu poți trăi, așa cum nimic nu e fără Dumnezeu: nici credința, nici firea limpede a omului că-n spicul grâului e pâinea noastră cea de toate zilele - trup din trupul Domului.

în Ispita, generator de întuneric în spiritul omului și îndepărtare de Dumnezeu
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la zile, dar cu o relevanță mică.

Charles Bukowski, este poetul care,, cântă'' vocile tuturor călătorilor prin lume în poeziile sale. Este țigara apinsă lungă ani de zile, milioane de sticle cu bere, kilometri și sute de romanțe cu iubitorii prin moteluri. Este una dintre cele mai emoționante voci pe care le puteți citi.

aforism de din Dowry - WordPress.com (9 martie 2009), traducere de Camelia Oprița
Adăugat de Marina Louise BukowskiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe 22 Decembrie, moartea Soarelui este deplină, Soarele deplasându-se spre sud, fără întrerupere timp de 6 luni, ajunge în cel mai jos punct de pe bolta cerească. Apoi încetează a se mai deplasa spre sud, cel puțin perceptibil, pentru următoarele trei zile. În acest timp, Soarele rezidă în vecinătatea Crucii Sudice sau Crucii Constelațiilor. După acest moment, pe 25 Decembrie, Soarele se deplasează cu 1 grad, de această dată spre nord prevestind zile mai lungi, mai călduroase și venirea primăverii. Și de aceea se spune: Fiul care a murit pe cruce a făcut-o pentru trei zile numai pentru a renaște, motiv pentru care Iisus și ceilalți zei ai Soarelui au în comun crucificarea; cele trei zile ale morții și conceptul de reînviere. În momentul echinocțiului de primăvară, Soarele detronează întunericul. După acest moment, ziua devine mai lungă decât noaptea. Se ivesc condițiile revitalizante a tot ce înseamnă viață.

în WordPress.com, La porțile universului
Adăugat de Elena DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Orologiul care a uitat să pornească timpul...

Când zilele și nopțile nu erau încă făcute,

Timpul aflase câte ceva despre visurile ce

aveau să locuiască mai târziu în sufletele

care dădeau energie stelelor, cum și de unde vin.

Timpul este călugărul înțelept al Universului.

Divinitatea l-a creat din ape nevăzute,

clipele curg la fel de nevăzute.

Dumnezeu a zis: să fie viață!

Și viață s-a făcut în ceruri și pe pământ.

Visurile au fost împărțite clipelor.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să-mi spui despre dorul de om

I
Tata a urcat un luceafăr mai sus de ceruri,
mai sus de zilele și nopțile măcinate de viață.
După ultimul cer a cuprins
adâncimea timpului;
îmi vede somnul tulburat de plâns.
E liber (mi-a spus)
dar că m-aude uneori plângând
și stelele se întunecă
în flacăra roșului apus.
Este de ajuns
că am rămas pe pământ un gând,
și nu un fir de iarbă culcat de vânt.
Altfel prea multe lacrimi s-ar fi plâns,
copila mea.
Nu pune lacrima peste mine care mă strivește,
rămân așa cum sunt –
sclipitor în stele,
mugur în nuiele –
căci învelișul de pământ

[...] Citește tot

poezie de din Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă și suflet (9 mai 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când eram copilă, tata îmi asculta visul

Nu mai era alt cer pentru el decât lumina
Din ochii mei uimiți de strânsoarea lui puternică,
Încât îmi lovea colțurile inimii
Când își rotea buzele în părul meu încurcat.

Orizontul pierdut stă să cadă pe mormintele
Uscate de soare.
În amintirea lui aștept căderea unui cuvânt;
Eu să stau la marginea visului,
El să vină până la marginea acestei lumi.
Visez ori nu visez,
Cuvintele lui veneau înainte și înapoi ca un vârtej nevăzut:

Am răbdat, copilă,
Ca să-ți dau ceasuri din zilele mele
Să-ți întinzi aripile peste lume.

Când îți puneam daruri sub pom,
Treceai din vis în vis
Și mi se umpleau zilele rămase cu tine.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am început acest roman într-o zi de noiembrie

Copilaria este timpul altei dimensiuni, o țară inventată din tot ce e desăvârșit.
Ce poate fi mai desăvârșit dacă nu divinitatea?
Îmi amintesc că eram copil odată. Atât.

Copilaria mi se derulează în ochii minții ca o lume în care îmi rescriu timpul;
era vremea când mi se deschideau toate ușile: cele reale și cele ireale.
Toate erau dragoste, blândețe, afecțiune și bunătate;
iarna găseam brad în pragul lor și povești din tinerețile părinților și bunicilor.

Am început acest roman într-o zi de noiembrie
și probabil îl voi termina cu un sentiment de melancolie
într-o iarnă cu ninsori pe măsura cireșilor înfloriți
pe care i-am măsurat cu cele mai frumoase lucruri copilărești
ale îngerilor nevăzuți și neauziți.

Pentru a recupera vârsta crudă a acelor ani
e nevoie de o primăvară inventată pe coada
unui zmeu de hârtie, e nevoie de altfel de timp.
Iar dacă-l inventez, mă întorc numai prin amintiri
și nu aș supraviețui melancoliilor.

[...] Citește tot

poezie de din Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă și suflet
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Camelia Oprița despre zile, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info