Cea mai mare bogăție a vieții sunt amintirile uitate.
citat celebru din Cesare Pavese
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea este cu atâta violență afirmată ca viața, întrucât dispărând în ea, viața se afirmă și mai mult.
Cesare Pavese în Meseria de a trăi
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești pământul, ești moartea
Ești pământul, ești moartea.
Anotimpul tău e-ntunericul
și tăcerea. Nu e pe lume
nici un lucru ce mai mult decât tine
să fie-ndepărtat de zorii zilei.
Când par a te trezi
ești numai durere,
o ai în ochi, în sânge
dar tu n-o simți. Trăiești
cum trăiește o piatră,
cum trăiește pământul dur.
Și te-nveșmântă vise,
tresăriri și suspine
pe care le ignori. Durerea
ca apa unui lac, se-agită și te înconjoară.
Sunt ceruri pe fața apei.
Tu le lași să se destrame.
Tu ești pământul și moartea.
poezie clasică de Cesare Pavese, traducere de A.E. Baconsky
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arta de a trăi constă în arta de a ști cum să dai crezare minciunilor. Cel mai înspăimântător lucru în această privință este să recunoști minciunile fără să știi ce este adevărul.
citat clasic din Cesare Pavese
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singura bucurie pe lume este de a începe. A trăi este frumos, pentru că a trăi este a începe, totdeauna, în fiecare clipă.
citat clasic din Cesare Pavese
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oare viața nu de aceea e frumoasă, pentru că o putem pierde în orice moment?
citat din Cesare Pavese
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu ne amintim zile, ne amintim momente. Bogăția vieții constă în amintirile pe care le-am uitat.
citat din Cesare Pavese
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața tu te întorci întotdeauna
Adierea zorilor, ușoară,
respiră cu gura ta
la capătul străzilor goale.
Lumină gri, ochii tăi sunt
stropii gingași ai zorilor
deasupra dealurilor întunecate.
Pașii și răsuflarea ta,
asemeni vântului în zori,
aburesc casele.
Pietrele, umerii orașului,
degajă aburi
tu ești viață, trezire din somn.
Stea pierdută
în lumina zorilor,
susurul zefirului,
cădură, respirație
[...] Citește tot
poezie celebră de Cesare Pavese, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșitul fanteziei
Trupul nu va mai începe nimic. Atingându-i globurile ochilor,
poți simți că până și o movilă de pământ este mai vie,
că nici pământul, chiar în zori, nu-i atât de tăcut.
Iar un cadavru nu este decât rămășița unor prea multe treziri.
Noi avem doar acestă putere: de-a începe
fiecare zi a vieții înaintea pământului,
sub cerul tăcut în așteptarea unei treziri.
Rămâi uimit văzând în zori atâta trudă;
prin trezirea în trezire se face o muncă.
Dar noi trăim doar pentru a ne înfiora
de ceea ce trebuie să facem și pentru a trezi încă o dată țărâna.
Asta se întâmplă din când în când.
Apoi totul se liniștește, împreună cu noi.
Dacă la atingerea acelui chip mâna n-ar tremura
dacă mâna vie s-ar simți plină de viață atingând acea mână
dacă-i adevărat că răceala aceea e doar răceala
pământului, înghețat în zori,
poate ar exista o trezire, iar lucrurile amorțite-n tăcerea
[...] Citește tot
poezie de Cesare Pavese, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când va veni, moartea va avea ochii tăi
Când va veni, moartea va avea ochii tăi, proprii tăi ochi
această moarte care ne însoțește
de dimineața până noaptea târziu, insomniacă,
surdă, asemeni unei vechi remușcări
sau unei obișnuințe stupide. Ochii tăi
vor fi un cuvânt inutil,
un țipăt mut, o tăcere.
Așa cum îi vezi tu în fiecare dimineață
când, singur, te apleci spre
oglindă. O dulce speranță,
speranța că-n acea zi noi vom ști
că tu ești viață și că tu ești nimic.
Pentru că fiecare viață are-o privire.
Când moartea va veni, va avea ochii tăi,
O obișnuință de care tocmai ai scăpat,
ca și cum ai vedea-n oglindă
cum o față moartă reapare,
ca și cum ai asculta, atent, niște buze închise.
Vom coborî tăcuți în abis.
poezie clasică de Cesare Pavese, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
- viață
- Viața este un efort neîncetat pentru a-ți limpezi miturile.
definiție de Cesare Pavese
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A trăi e ca și cum ai face o lungă operație de adunare, dacă greșești primele două rezultate nu vei mai ajunge niciodată la rezultatul final corect. Înseamnă că trebuie să te incluzi tu singur într-o complicată înlănțuire de circumstanțe.
citat din Cesare Pavese
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la viață, dar cu o relevanță mică.
Unicul mod de a păstra o femeie dacă ții la asta este s-o aduci într-o asemenea situație încât lumea, respectul oamenilor, interesul etc. s-o împiedice să plece. Cine încearcă să-și păstreze o femeie doar prin simpla putere a dăruirii sau a sinceriății e un naiv. A avea legitimitatea de partea ta este modul prin care se stabilizează revoluțiile și se păstrează femeile. Trebuie să te liberezi de orice gust nobil și să accepți să fii un cetățean onorabil, un mare burghez. Privește cât de regește s-au aranjat cunoscuții tăi. Să faci dragoste bine și să mănânci și mai bine; ne place tuturor. Sunt oameni care s-ar mira foarte dacă te-ai îndoi că se sacrifică pentru idealuri. Viață practică e abilitate, nimic altceva.
Cesare Pavese în Meseria de a trăi: Jurnal 1935-1950 (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vin și tristețe (I)
E-un lucru bun acela că ori de câte ori stau într-un colț al tavernei
sorbindu-mi grappa, pederastul este-acolo, așa cum sunt și copiii
cu țipetele lor sau omul fără slujbă,
sau fetele frumoase care trec pe trotuar toți frângând
spiralele fumului meu de țigară. "Așa merg treburile, copile,
ți-o spun de-a dreptul, eu lucrez în Lucento".
Însă vocea aceea, vocea aceea amară a bătrânului
(patruzeci și ceva de ani, poate?) cu care-am dat mâna
într-o noapte rece, pentru ca apoi să plecăm împreună
pe drumul către casa mea, acea tonalitate de trompetă veche
n-o voi uita niciodată, nici măcar în ceasul morții.
N-a pomenit nimic de vin, dar îmi vorbea atunci
pentru ca eram suferind și fumam pipă.
"În fumătorii de pipă," a declarat el, tremurând un pic,
"poți avea întotdeauna încredere!" Am dat abrobator din cap.
"M-am întors și-am găsit fetele mai prietenoase, mai sănătoase,
cu rochiile mai scurte iar asta după luni lungi de foamete
și, pentru că prospețimea lor mă îmbătase,
[...] Citește tot
poezie de Cesare Pavese, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vin și tristețe (II)
E greu să exiști pe lumea asta făr-a fi băgat în seamă.
Toate celelalte lucruri se suportă mai ușor. O dușcă, două, trei
și impulsul de a sta și de a gândi de unul singur revine.
Nimic nu se poate împotrivi zumzăitului
de fond, de-aceea apare deodată miracolul
de-a te fi născut și de a te holba la un pahar. Iar munca
(pe omul care-i singur nu-l duce gândul la muncă)
devine iarăși credință, credința de-a crede că suferința e numai bună
pentru a te concentra și-a medita asupra ei. Și nu trece mult timp
și ochii nu mai privesc nimic în particular, întristați, parcă orbi.
Dacă acest om se ridică și pleacă acasă să se culce,
el va arăta ca un orb care s-a rătăcit. Oricine
ar putea sări de nicăieri și lovi cu brutalitate.
O femeie frumoasă, tânără ar putea fi văzută
sub un bărbat pe stradă, gemând
în felul în care o femeie a gemut odinioară sub el.
Dar acest om nu vede. El se îndreapă spre casă să se culce
și viața nu devine nimic altceva decât zumzetul tăcerii.
[...] Citește tot
poezie de Cesare Pavese, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Cesare Pavese despre viață, adresa este: