Charles Bukowski despre păr

Poem la aniversarea celor 43 de ani ai mei

să o sfârşeşti singur
în cavoul unei camere
fără ţigări
sau vin –
numai cu un bec
şi cu o soba de fier,
cu părul sur –
şi bucuros că ai
camera.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetele arătau bine de la distanţă, cu soarele care le strălucea prin rochii, prin păr. Dar dacă te apropiai şi ascultai ce le ieşea pe gură, simţeai nevoia să sapi pe sub un deal şi să te ascunzi acolo cu o mitralieră. Cu siguranţă n-aveam să fiu niciodată în stare să fiu fericit, să mă însor, să fac copii. La dracu', nu puteam nici măcar să mă angajez ca spălător de vase.

Charles Bukowski în Şuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem la aniversarea celor 43 de ani ai mei

s-o sfârşeşti singur
în cavoul unei camere
fără ţigări
sau vin –
numai cu un bec
şi cu o soba de fier,
cu părul sur –
şi bucuros că ai
camera.

... dimineaţa
ei sunt deja acolo
făcând bani:
judecători, tâmplari,
instalatori, doctori,
copii care vând ziare, poliţişti,
frizeri, spălători de maşini,
dentişti, florari,
chelneri, bucătari,
şoferi de taxi...

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a plăcut cum te-ai sprijinit în mâini şi ai mers; chestia asta m-a înnebunit de tot... tot ce faci tu mă înfierbântă mai tare ca focul... femeie superbă... ai trezit poeme noi şi speranţe noi şi bucurii noi într-un moşneag, te iubesc... părul care-ţi curge pe spate, sălbatic şi tu acolo, pasărea salbatică din tine, sălbăticia din tine, ardentă, destrăbălată, miraculoasă... te iubesc... Te vreau, te vreau, te vreau pe tine!

Charles Bukowski în scrisoare către Linda King (1972)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A ieşit din baie cu părul ei roşu ca focul şi-a spus

poliţiştii vor să merg la secţie şi să identific
un individ care-a încercat să mă violeze.
iar mi-am pierdut cheia de la maşină.
am o cheie de intrat dar nu şi pe-aia care-o
porneşte. vor să-mi ia copilul dar n-o să-i las.
Rochelle aproape-a căzut în supradoză
şi pe urmă s-a dus la Harry şi ăla a pocnit-o.
are coastele fisurate şi una dintre ele
i-a străpuns plămânii. acum e sub o maşinărie.

unde-i pieptenele meu?
al tău e plin de mizerii.

nu ţi-am văzut pieptnele,
i-am spus.

poezie clasică de Charles Bukowski din Dragostea e un câine venit din iad (2007), traducere de Dan Sociu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul cu ochi frumoşi

când eram copii
era acolo o casă ciudată
cu jaluzelele
întotdeauna
trase
şi nu se auzeau voci
niciodată
şi grădina era plină de
bambuşi
şi nouă ne plăcea să ne jucăm printre
bambuşi
pretinzând că eram
Tarzan
(cu toate că Jane
lipsea).
mai era şi
un lac cu peşte
unul mare
plin cu
cei mai rotofei peştişori aurii

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!