Adevărul este că există, de fapt, foarte puțină măreție. E aproape inexistentă. Dar poți fi sigur că cei mai proști scriitori au cea mai mare încredere și cele mai puține dubii cu privire la ei înșiși.
Charles Bukowski în Femei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii cei mai importanți sunt cei mai singuri.
Charles Bukowski în Femei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii joacă în cel mai măreț spectacol al lumii, iar intrarea e gratuită.
citat clasic din Charles Bukowski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai frumos lucru care ni se poate întâmpla e să fim singuri, dar niciodată prea singuri.
citat clasic din Charles Bukowski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două dintre cele mai mari invenții ale omului sunt patul și bomba atomică; prima te ține deoparte, a doua te scapă de toate.
Charles Bukowski în Povești despre nebunia obișnuită (1982), traducere de Lucian Velea
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele două cele mai mari invenții ale omului sunt patul și bomba atomică; primul ne ține departe de nebunia din jurul nostru și bomba ne scapă de ea.
Charles Bukowski în Povești despre nebunia obișnuită
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cauză și efect
cei mai buni dintre noi mor de propria lor mână
doar pentru a evada
cei rămași în urmă
nu vor înțelege niciodată
de ce cineva
ar dori vreodată
să scape
de
ei.
poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără scăpare...
există un loc în inimă care
nu va fi niciodată umplut
un spațiu
și chiar în cele mai
bune zile ale noastre
și-n cele mai
fericite momente
vom ști asta
vom ști asta
mai acut
ca altădată
există un loc în inimă care
nu va fi niciodată umplut
iar
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-ți mai face inima?
în perioada celor mai grele vremuri
pe băncile din parc
în pușcării
sau trăind cu
curvele
am avut mereu această mulțumire
n-aș numi-o fericire
care era mai mult un echilibru
interior
o acomodare
la orice se întîmpla
și care îmi era de ajutor în
fabrici
și atunci când relațiile
cu fetele mergeau
prost.
m-a ajutat
pe vremuri de război și de
mahmureală
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
așteptând moartea
ca pe un pisoi
care-o să-mi sară
pe pat.
îmi pare atât de rău
pentru nevasta-mea
o să găsească
trupul ăsta
țeapăn
alb
o să-l scuture o dată
apoi poate
încă o dată
Hank!
Hank nimic.
nu că o să crăp
mă îngrijorează,
nevastă-mea
singură cu grămăjoara
aia
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Bukowski din Dragostea e un câine venit din iad (2007), traducere de Dan Sociu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Textele de mai jos conțin referiri la superlative, dar cu o relevanță mică.
Minte și inimă
suntem inexplicabil de singuri,
pentru totdeauna singuri,
așa a fost planificat
să fie,
niciodată nu s-a dorit
ca lucrurile să fie altminteri
iar când va începe
lupta cu moartea
ultimul lucru pe care vreau să-l văd
este
un cerc de fețe omenești
aplecat deasupra mea
mai bine să se afle acolo
doar vechii mei prieteni
și zidurile sinelui meu.
am fost adeseori singur, dar rar
însingurat,
mi-am potolit setea
la fântâna
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curvei care mi-a furat poemele
unii spun c-ar trebui să ne ținem departe
resentimentele de poezie,
să ne ținem abstracți, și au într-un fel dreptate,
dar, hiiisuse! doișpe
poezii pierdute și nu păstrez copii și ai și picturile
mele
cele mai bune; e sufocant:
vrei să mă distrugi cum vor toți?
de ce nu mi-ai luat banii? de obicei asta fac curvele,
îmi curăță buzunarele
când sunt prăbușit.
data viitoare ia-mi mâna stângă sau una de 50 de dolari
dar nu poemele mele:
n-oi fi eu Shakespeare
dar uneori pur și simplu
nu-mi mai ies altele, abstracte sau nu;
o să fie mereu bani și curve și bețivi,
până-n ultima clipă,
pân-o să cadă și ultima bombă,
dar, cum zice Dumnezeu,
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Bukowski din Dragostea e un câine venit din iad (2007), traducere de Dan Sociu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Află ce iubești și lasă iubirea aia să te ucidă
Noi toți vom muri, absolut toți. Ce circ!
Numai asta ar trebui să fie de-ajuns
pentru a fi iubire între noi, dar nu-i.
Suntem terorizați și turtiți de trivialități.
Ne mâncăm în noi înșine pentru nimicuri.
Da, toți vom muri. Tu și eu. Tu și eu și toți ceilalți.
Într-o zi va sosi, implacabil,
acel fatidic moment care ne va alunga de pe pământ.
CÂND vom muri nu e nici măcar cea mai importantă întrebare,
mai ales că odată mort nu vei mai fi pe aici încât să conteze
sau să te îngrijorezi de ceea ce-ai făcut sau n-ai făcut.
Nu, interesantă e întrebarea CUM vei muri.
De cancer? Infarct? Bubă neagră? Înecat cu un covrig?
Eu? Trag nădejde că nu mi se va deschide parașuta.
Sau poate o prăbușire cu avionul.
OK, nici chiar așa, dar uneori când sunt în avion
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Charles Bukowski despre superlative, adresa este: