Citate despre China și suflet
citate despre China și suflet (inclusiv în versuri).
Alchimia era numai una din numeroasele tehnici prin care chinezii și mai ales taoiștii căutau nemurirea. Și nu se poate înțelege nimic din alchimia chineză dacă nu se integrează și această tehnică în concepțiile lor fundamentale despre lume și suflet.
Mircea Eliade în Alchimia asiatică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vrei să te unești cu oamenii, nu te vei uni. Dacă vei trăi numai pentru sinele tău, pentru suflet, fără să te gândești la unire, te vei uni cu chinezul, cu hindusul, cu omul veacului XXV.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru Pitagora sufletul avea forma pătrată. La vechii chinezi pătratul neînchis era simbolul infinitului. Mondrian și-a petrecut douăzeci de ani din viață desenând pătrate.
Octavian Paler în Un muzeu în labirint
Adăugat de Rascarache Beatrice
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe lună nouă, într-o seară...
Pe lună nouă, într-o seară,
M-a părăsit iubitul. Și...?
"O, dansatoarea mea pe sfoară,
Cam cât vei supraviețui?"
Eu i-am răspuns că nu mă doare
Și că-i mai bine pentru noi,
Dar să m-aline nu-s în stare
Nici cele patru cape noi.
Un gol adânc sub pași se cască,
Același gol în suflet simt...
Mi-admir umbrela chinezească,
Pantofii proaspăt dați cu-argint.
În sală - vechea veselie,
Surâde gura mea oricui.
Dar inima, ea știe, știe,
Că-n loja cincea, nimeni nu-i...
poezie celebră de Anna Ahmatova
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zidul chinezesc este dovada că omul n-a înțeles nimic: iubirea este ceea ce dăinuie infinit, zidurile fiind doar cârje ale sufletului.
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Suflet adormit...
Vei intelege,
Dar va fi in acel tarziu al vietii
Cand, nu va mai folosi nimanui.
Sau nu vei intelege nicicand.
Pui stavila gandurilor,
Sa nu-ti patrunda in minte.
Pazesti cu strasnicie a mintii usa,
Ca sufletul sa-ti doarma dulce somn.
Ti-e frica de poveri,
Dar fara ele, ce sens mai are viata?
In spatele luminii plutesti in intuneric
Si lumii intorci spatele, tacut.
In jurul sufletului tau e un zid,
Mai urias ca zidul chinezesc,
Nici o fiinta sa nu poata patrunde
Sa nu-ti tulbure dulcele somn.
poezie de Iulia Comaniciu (decembrie 2000)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la China și suflet, dar cu o relevanță mică.
* * *
Ce e de făcut dacă nu mă recunosc?
Nu sunt nici creștin, nici evreu, nici musulman;
Nu sunt nici din est, nici din vest, nu sunt nici țărmul, nici marea;
Nu sunt nicio comoară a Naturii, nici stelele din cer;
Nu sunt nici pământul, nici apa, focul sau aerul;
Nu sunt nici cerul, nici noroiul;
Nu sunt din India, China, Irak sau Kharasa;
Nu sunt al acestei lumi, dar nici al celeilalte;
Nu sunt al Paradisului și nici al Iadului;
Nu sunt nici Adam, nici Eva, Eden sau Rizvan.
Locul meu este unde nu este niciun loc,
Urma mea este fără urmă;
Nu sunt nici corpul, nici sufletul, pentru că eu aparțin Preaiubitului meu.
Am renunțat la dualitate și am văzut amândouă lumile ca fiind doar una,
Doar pe Tine Te caut, pe Tine Te știu, pe Tine Te văd, pe Tine Te chem.
Tu ești cel dintâi, ultimul, cel din exterior și cel din interior,
Nu cunosc pe nimeni decât pe Tine, Cel Care Ești
Cupa iubirii mi-a umplut sufletul, iar cele două lumi mi-au scăpat din mână.
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ski în Austria cu Luceafărul nostru și cu chinezii
(Un impact între Eminescu și lume)
Chinzoaicei Lu You Hua zisă Lisa și băiatului ei Wang Rui
"Ești un tip curios!? După ce mi-ai dat mie bucata de slănină
pe care ai fript-o pentru tine,
ce vrei să îți mai spun din țara mea?"
- Recită pentru noi o poezie în limba chineză,
îi spun. Rostirea limbii chineze mă uimește...
"- Bine, o să îți recit o poezie a noastră, de bază,
și pe urmă băiatul meu o traduce în engleză."
(Cum se poate descrie cu o imagine
rostirea limbii chineze? Cam așa:
o pasăre zboară într-un pom și sărind
de pe un ram pe altul, la fel și cântă )
Ascultăm uluiți poezia, de parcă prietena noastră adhoc,
drăgălașă ar dansa cu glasul ei, ca acea pasăre, de pe o crenguță pe alta.
[...] Citește tot
poezie de Cornel Mărginean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Virusul nu face deosebire
Mă uit cu mare uimire
cum pe-întreaga omenire
corona pune stăpânire.
Nu face deosebire.
Nu ține cont de nație,
Nu-i intrăm în grație.
Fie chinez sau japonez,
fie român sau albanez,
spaniol sau chiar francez,
italian sau anglican
american sau german...
Ea pe tot globul s-a întins,
Pe toți în casă ne-a închis.
Nemulțumită cu atât,
Pârdalnica vrea mai mult.
Ne trimite-n carantină.
Apoi fără nicio vină,
Sufletul din noi îngheață
Și ne lasă fără viață.
Ea nimic nu ocolește
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (29 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eteri... sau ... Etern (pretutindeni... tradus)
Filament e, subțire... dă lumini de wolfram.
Fină e, cum mătasea, venită din China.
Scumpă-i, peste filonul de aur, în gram.
Șarmu-i, Chanel natural și Ferrari-i mașina.
Stilu-i, Yves St. Lurent, de Paris adorat.
Estee Lauder-i e parfumul, adult în extaz.
Lasă-n urmă, când trece, vânt Zefir- aerat...
Muzica îi e Cabrel și iubește turcoaz.
Căutarea-i, într-una, de motto-uri eterne.
Cartea ei, Eliade, sau Kafka, Kipling...
N-o atingi, că-i mimoză, aventurile-și cerne...
Țara dragă-i Canada și poporul... viking.
În răbdare, are timp, rezervată cum stoic...
Ajutorul de-i ceri, îți dă tot... nu iubirea.
Credincioasă-i, cu suflet, ortodox sau catolic.
Ea iubește profund, doru-îi e nemurirea...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Dragostea mea
Dragostea mea pentru tine
putea broda feeric vocea vântului
tânguitor,
într-un cântec alinător...
Oh, acea bucurie de a te fi știut cândva
era o sfântă haină a tristeții
nebănuite, din a cărei fântână
împreună
ne-am putut desfăta...
Vai, mii de amintiri vii boltesc
strălucitor,
se arcuiesc ușor peste toate
vârfurile amețitoare
ale sufletului meu rebel...
Clipele noastre de pace simplă
au fost transcense...
Hipnotic am dus cu mine
munții cei sfinți,
ce fi-vor acoperiți cu zăpezile
albastre ale nemuririi
[...] Citește tot
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stație fără călători
ce umbre noi mai nou
ne ies prelungi dintre tâmple
ai observat
locul meu se năruie lângă locul tău
ca-ntr-o banchiză în vara polară
ne îndreptăm stângaci dungile de pe suflete
mai sufli un fir de păr
o firimitură imaginară
mă cerți și dacă port un tricou șifonat
când mă visezi
mă uit la tine nevinovat dimineața
cred că te enervează
aseară strada s-a ridicat peste oraș
cu tot cu stâlpii de iluminat
a fost întuneric și liniște
nimeni nu a mai venit sau trecut în această noapte
așa am observat acele umbre dintre tâmplele noastre
pentru asta a trebuit să te visez și aveai un capot demodat
[...] Citește tot
poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Terci
Puneam perle
în cafea.
Tu
îmi aduceai
zahăr. Deschideai ochii,
umblai la verbe
astfel încât umbrele
din noi
să înghețe în corpuri
cugetătoare, în persoane
capabile să închidă
visuri reversibile
în care zahărul se metamorfoza în perle
și perlele se înnegreau în descompunerea
din care sorbeam
ceașca efemerității
irevesibile a ploii,
a fluxului de clipe care scălda
cuferele noastre.
Noi ieșeam în costume naționale,
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O altfel de radiografie a realității
realitatea asta nu știe de glumă când vine vorba de risipit vise
realitatea asta născătoare de monștri
realitatea asta violatorare de amintiri
realitatea asta bolnavă de disperare
cu trăsăturile ei diforme
cu focuri de artificii aprinse pe orice golgotă
cu traficul de biografii contrafăcute
cu dedesubturile ei ticsite cu trotil
realitatea asta care flirtrează adesea cu ospiciul
realitatea asta care încurajează stereotipurile
și avorturile viselor
și cultul excesului
realitatea asta fabricată în China
cu ideologiile ei artificiale
cu manipulările ei morbide
realitatea asta analfabetă la capitolul blândețe
realitatea asta inamică unui surghiunit poet
care încă mai crede cu tărie
în coabitarea dintre suflete
în terapia versului
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Charlie Townsend (la Opera Chineză): Îți place?
Kitty Fane: Nu am mai văzut așa ceva până acum.
Charlie Townsend: Fiecare gest are însemnătatea lui. Vezi cum își acoperă fața cu acea pânză? Își plânge nenorocul.
Kitty Fane: Ce i s-a întâmplat?
Charlie Townsend: A fost vândută ca sclavă. Condamnată la o viață de corvoadă și disperare într-o țară străină, departe de casă. Vezi lanțurile? Reprezintă strânsoarea copleșitoare a bietului ei suflet captiv, de unde nu are scăpare și astfel jelește. Jelește după fata veselă și plină de viață care era odată, și femeia singură care a devenit acum... și mai ales... jelește după dragostea de care nu va avea parte, după dragostea pe care nu o va dărui niciodată.
Kitty Fane: Chiar acest lucru îl spune ea?
Charlie Townsend: De fapt, nu am nici cea mai mică idee despre ce este vorba. Nu știu chineză. (Charlie Townsend și Kitty Fane râd.)
replici din filmul artistic Vălul pictat
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să evadăm!
Nu mă închide-n templele tăcerii!
Îmi este frig, de teamă sunt cuprinsă,
În chingi mă strânge lacătul durerii,
Voi fi, de cruda iarnă, aprig ninsă.
N-aș vrea să fiu crăiasa ta de gheață
Pe calea șerpuind spre Absolut...
Nu-mi dărui un suflet sau o viață,
Croiește-mi pelerină din sărut!
Mă scapă azi în veci de penitența
Acestei liniști, prea apăsătoare!
Poftește-mă, te rog, în diligența
Cu Pegași roz, spre crestele polare!
Mi-am pus paltonul ponosit, cu glugă,
Căldura am ascuns-o în bagaj,
Saboții vechi i-am încălțat pe fugă,
M-am pregătit de-al iernilor tangaj.
[...] Citește tot
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Badante
Cu cearcăne la ochi, mereu perdante,
Cu vise mari în sufletul stingher,
Învăluite-n umbre și mister,
Târându-și crucea, trec zâmbind, badante.
Cu amintiri ce înfloresc sub pleoape,
Cu rugi, pentru cei dragi, ce stau la rând,
Cu sufletul de dragoste flămând,
Corăbii pe învolburate ape.
Din nopți pierdute-ar construi imperii,
Din pumni primiți, ar face-al Chinei zid...
Pitagora, Descartes ori Euclid
N-ar fi în stare, multele mizerii
Care le-au îndurat să le adune...
Mereu privite ca și un obiect,
La glume și batjocură subiect,
Având aceeași tristă misiune,
[...] Citește tot
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupta cu demonul poeziei
o fiară spăimoasă
cu dinți de pucioasă
și limbă hleioasă coboară din înaltul ceriului întrebând în stânga și-n dreapta de copilul din tine ăla închis în cămară și uitat acolo trei ani la rând ce greu e să te lupți cu sinele în acest spațiu strâmt când balaurul îți cunoaște toate cotloanele ființei și știe că în apărarea ta nu ai decât un paloș decupat din povești nemuritoare și mai ai un cal răpciugos cu aripa despicată
cu copita ferecată pe când demonul are solzi de târâtor
ochi de răpitor
ghiare de zgripțor plus o centură căptușită cu dinamită pe sub tricoul cu lozinca poeme din toate țările uniți-vă de frică nu mai ai timp să te întrebi dacă ești treaz sau visezi între voi cuvintele mănâncă pop-corn și strigă ca la o gală de wrestling te lupți cu zmeul zi de vară
până-n seară până ce d-zeu îți face semn și arunci prosopul între voi se ridică un zid chinezesc abia de îți tragi sufletul că fiara scoate trâm bița apocalipsei și totul în jur se prăbușește ca un perete de chirpici atunci arunci piep tenul care se face pădure dar nici pădurea nu mai e ce a fost în fine arunci peste umăr o foaie albă și ea se trans formă în nisip mișcător abia ai timp să te prinzi de singura certitudine din viața ta iubita imaginară dulce ca o țigară mentolată ea îți întinde o mână pe care vezi tatuată o siluetă de balaur iar sub ea mare citeț într-o inimă albastră numele tău
poezie de Constantin Rupa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iată, trece THERMOPYLAE !
Era o zi cețoasă; am văzut o clipă nava cum trecea, vioaie;
Se zbenguiau delfinii și piruiau păsările mării-n ploaie;
Matisam parâme sub cerul gri, mânuind șuvițe și cavile,
Când am auzit nostromul, "Iată, trece THERMOPYLAE!"
Secundul s-a-ntors, căpitanul s-a răsucit și el încetișor,
Urmărind umbra-aceea care traversa Biscaya-n zbor;
Carena verde, catargele zvelte-n vânt, velele nori de zăpadă,
Asta am văzut deasupra mării, stând acolo lângă balustradă.
Un cliper chipeș în drum spre China, o adiere părând, minune
Zburdând pe valurile mării cum zburdă mânjii pe pășune!
Ai fi putut crede, privindu-i trecerea, că știe de inimă și suflet,
Nerăbdător cum se strecura printr-al zdrențelor de negură balet.
Erai convins, petrecându-l cu privirea, c-are inimă și suflet,
Atât de iute, de mândru, maiestuos de alb, despica talazul violet!
Mă gândeam, în vreme ce dispărea, la lucrurile scrise de poeți,
Că frumusețea va trăi veșnic, trezind admirație-n alte și-alte vieți.
[...] Citește tot
poezie de Bill Adams din VÂNTUL ÎN VELELE GABIER, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspunsul tău
Dacă ne referim la energiile care ne domină
La mine e ceva de pomină
Forțele nevăzute ale cristalelor solide
Mă dau cu tâmplele de piramide
Mesajele secrete din Manuscrisele de la Marea Moartă
La Porțile de Porțelan mă poartă
Soldații de teracotă și Marele Zid Chinezesc
De spirite vecine mă păzesc
Stratigrafia perfectă a Defileului Olduvai
Îmi schimbă viziunea despre Rai
Vânătorii de elefanți adunați în Tabăra din TerraAmata
I-au lăsat o urmă de urmaș lui tata
Blestemul vânătorii, pe tavanul peșterii din Altamira pictat
Mă face să mă simt bizon vânat
Sufletul meu, atârnat între Machu Pichu și Huayna Pichu
Dă zborului din vise un indiciu
Iar despre daci nu m-aș opri din gând și povestit
De n-aș avea o viață de trăit
În care totul, de la stele și până la vorbe, mă doare.
Destinul stă-n a ochilor culoare?
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (18 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre China și suflet, adresa este: