Constantin şi Constantin Brâncuşi

Constantin Brâncuşi: Doctore, mă chinuie îngrozitor... coloana.

calambur sub formă de replică
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constantin Brâncuşi – pasărea cu aripi de piatră care sfidează timpul; aripile păsării brâncuşiene au aceeaşi vârstă cu Pământul.

aforism de Ştefan Radu Muşat din Cafeaua fără ghicitoare (2011)
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă Shakespeare şi Beethoven se mai află un Dumnezeu: acesta este românul Constantin Brâncuşi.

citat din James Farrel
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constantin Brâncuşi este poetul şi filosoful pietrei. El a văzut miracolul în piatră ca pe o pasăre măiastră ce va fi să vieţuiască în viitorime cu tot cu antichitatea ei de piatră, şi dincolo de remarcabil.

aforism de Ştefan Radu Muşat din Cafeaua fără ghicitoare (2011)
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi

(lui Constantin Brâncuşi)

Pasărea timpului

se desface în cântecul dălţii,

se roteşte în lumina stelelor de piatră,

lepădându-şi încremenirea:

Uitaţi-vă la cer, cerul trăieşte!

Are aripi în numele celui ce i le-a modelat.

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constantin Brâncuşi

Un om al Pământului,
Mare creator universal,
Purtător al legământului
De geniu colosal!

madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua naţională Constantin Brâncuşi - La Masa Tăcerii

La masa fără halbe-a lui Brâncuşi,
Mahmuri, se aşezară nişte ruşi;
Aveau cu ei din stepa răsăritului
O sete... cât Coloana Infinitului!

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua naţională Constantin Brâncuşi - Coloana

Coloana

Să fi avut ca la Brâncuşi
Coloana dreaptă, cât un munte,
Pe-americani, pe nemţi, pe ruşi
I-am fi pupat noi... doar în frunte.

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între oamenii mari care au venit să mă asculte la New York, a fost şi George Enescu. Mi-a mulţumit frumos, iar eu i-am sărutat sfioasă mâna, aşa cum i-o sărutasem lui Nicolae Iorga la Văleni. I-aş fi sărutat-o şi lui Constantin Brâncuşi, oltean de-al meu, sculptor vestit în toată lumea. Numai că el mi-a luat-o înainte, sărutând-o dânsul pe a mea. Venise, chiar în ajunul întoarcerii mele în ţară, să mă mai audă o dată. În timp ce-i cântam "Lung e drumul Gorjului", Brâncuşi s-a ascuns cu faţa la perete, să nu-i văd lacrimile ce-l podidiseră.

citat celebru din Maria Tănase
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinism şi neruşinare academică: alegerea postmortem a unui geniu ca membru al unei academii naţionale, care l-a ignorant sau respins cât timp a trăit. Alegerea lui abia după ce străinii i-au recunoscut valoarea, universalitatea, este ultima formă a cinismului şi neruşinării academice. Exemple: primirea postmortem ca membri ai Academiei Române a lui Ion Luca Caragiale şi a lui Constantin Brâncuşi.

George Budoi în Dicţionarul cinicului (2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetatea spirituală a sufletului artistului se construieşte din rădăcinile obârşiei: aşa s-a născut Coloana Infinitului, ridicată din ''mărgele'', denumire dată de sculptorul Constantin Brâncuşi modulelor de piatră ale Coloanei Fără Sfârşit care reprezintă partea principală a trilogiei Ansamblului Monumental din Tg. Jiu.
Pasărea Sufletului înfăţişază descătuşarea zborului din piatră a spiritului românesc cu o puternică autoritate spirituală: Uitaţi-vă la cer, cerul trăieşte! Are aripi în numele celui ce i le-a modelat.

Camelia Opriţa în Însemnări din inima Olteniei
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Aşa-mi trebuie! M-am înfundat în Fundătura Ronsin! Orice labirint se termină cu o fundătură. Din fericire, fundătura mea este la Paris... (Priveşte Cocoşul.) Academia română s-a pronunţat: n-are nevoie de cocoşii mei! Asta e! Lor le trebuie cocoşeii de aur ai burgheziei... Tovarăşul Călinescu susţine că eu, Constantin Brâncuşi, nu sunt un creator, fiindcă nu mă exprim "prin mijloace esenţiale"... (Zâmbeşte amar.) Poate că port şi eu o vină! Trebuia să fi întins o mână noilor guvernanţi... Intram astfel în graţiile bolşevicilor... Aş putea sculpta chiar acum o colectivistă mulgând vacile "prin mijloace esenţiale"... (Râde.) Principesa X pe semănătoare, cariatida puterii populare! (Pauză.) Nu, nu! Am creat sculpturi pentru orbi! Pentru proşti, niciodată! (Oftează obosit.) Artiştii cei mari ai ţării mele trag la jug... Jalea ciopleşte mineri vânjoşi, oţelari de nădejde... Opera lui Ressu e plină de tractoare! O, Doamne! Mi-e frică să mă întorc la cuibul meu... Vremuri sumbre pentru o pasăre măiastră...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pentru Oltenia

De bucurie rar avurăm parte,
În unele duminici, pe la nunţi,
Suntem olteni pe viaţă şi pe moarte,
Suntem olteni, adică suntem munţi.

Un rost ne-a dat măicuţa noastră, dulcea,
Să fim, dintre români, cei mai fierbinţi,
Din Dolj şi până-n Olt, şi până-n Vâlcea,
Şi până-n Gorj şi până-n Mehedinţi!

Oltenia, Eterna Terra-Nova,
Un cântec are astăzi şi-n priviri:
Hai Universitatea! Hai Craiova!
Tu, Campioana unei mari iubiri!

La Tricolorul românesc se-nchină
Şi-i face jurământ prin luptă, azi,
Oltenia, provincia latină,
A lui Mihai, al nostru, cel viteaz.

[...] Citeşte tot

cântec interpretat de Valeriu Penişoară, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am uitat să trăiesc

motto:
"Atunci când am încetat să mai fim copii, înseamnă că deja am murit." -
Constantin Brâncuşi

înviorată de limpezimea apei,
îmi oglindesc chipul în fântâna
satului, întorcându-mă într-o lume,
unde sunt iarăşi copil între copii.

mereu creativi, inventăm reguli.
adesea, ne certăm, supărarea
nu prinde viaţă, reîncepem
jocul cu aceeaşi vigoare.

mai târziu, am uitat să trăiesc.
tristeţea, furia, îndoiala, cândva, ploi
scurte de vară, nu mai trec atât de uşor.

mă îndepărtez de evenimente
iar curgerea vremii mă ajută să văd cum

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Dascălu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La comemorarea lui Constantin Brâncuşi

În minunata noastră vatră
Sărbători-vom an de an
Pe marele artist în piatră
Născut în leagănul gorjean.

Îi pomenim azi măiculiţa,
Rămâne-o sfântă, asta-i cert,
Ce i-a dat naştere-n Hobiţa
Acum exact un veac şi-un sfert.

Era Brâncuşi din Peştişani
Ce ne-a lăsat Coloana, Masa
Şi Poarta- n parcul cu castani
Dar şi pe Pogany, frumoasa.

De mic a fost plin de talent,
Sculptând pe bănci întâia oară,
Apoi cu mult rafinament
A construit şi o vioară.

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omagiu

(de Ziua Naţională,, Constantin Brâncuşi")

În minunata noastră vatră
Sărbători-vom an de an
Pe marele artist în piatră
Născut în leagănul gorjean.

Îi pomenim azi măiculiţa,
Rămâne-o sfântă-ntre surate,
Ce i-a dat naştere-n Hobiţa
Acum aproape-un veac jumate.

Era Brâncuşi din Peştişani
Ce ne-a lăsat COLOANA, MASA
Şi POARTA- n parcul de castani
Dar şi pe POGANY, frumoasa.

De mic a fost plin de talent,
Sculptând pe bănci întâia oară,
Apoi cu mult rafinament

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cronică rimată la "Divertisment de weekend" de Constantin Preda

Acum când gândul, practic ne duce către crame
Amicul nostru Preda lansează epirame,
Când nori brăzdează cerul şi prind de ploaie semne,
Când mintea ni se duce doar la cărbuni şi lemne,
Când gogonele, morcovi, ardei umpluţi cu varză
În zilele de toamnă, din zori ne captivează,
Nevestele-n jăratic când vinetele coc,
Profesorul de mate mai scoate un Sudok,
Planificând lansarea, să vin m-a implorat,
Dar eu cu politeţe şi fin l-am refuzat,
Spunându-i să aştepte ca să culegem via,
Că la-nceput de toamnă aceasta-i ierarhia,
El mi-a răspuns cu-o voce venind de mai departe,
Că până fierbe mustul, el mai scoate-o carte.
Atunci distinsei doamne i-am dat un telefon,
Să-mi spună dacă are mici tulburări de somn,
De vreme ce compune cu-atâta frenezie
Culegeri de probleme, sudok şi poezie?
Mi-a spus că-n miez de noapte, sculându-se din pat
L-a bănuit că merge la vreo amantă-n sat,

[...] Citeşte tot

poezie de Laurian Ionică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maeştrilor Gheorghe Zamfir şi Constantin Brâncuşi

Vibraţia de nai, adâncă,
Prin zarea infinit-albastra,
Înfiorase chiar şi-o stâncă,
Din care-a evadat Măiastra!

madrigal de Aculin Levitzki din revista "Orizont cultural XXI" (2015)
Adăugat de Aculin Levitzki
Comentează! | Votează! | Copiază!