Lepădați-vă de istorie!
Constantin Noica în Mathesis sau bucuriile simple (1934)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Istoria ne totalizează.
Constantin Noica în Mathesis sau bucuriile simple (1934)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să întreb: să fii în istorie sau să fii în adevăr?
Constantin Noica în Matehesis sau bucuriile simple (1934)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peripețiile conștiinței au fost peripețiile omului istoric.
Constantin Noica în Povestiri despre om (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Progresul și prefacerea sunt valori istorice, nu logice.
Constantin Noica în Mathesis sau bucuriile simple (1934)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce noi, românii, etnic vorbind mai omogeni decât germanii, a trebuit să ne așteptăm soarta o mie de ani? Situația geografică defavorabilă, neprielnicia condițiilor istorice, năvăliri barbare, vecini sălbatici? Dar acestea ar fi trebuit să fie motive în plus de afirmare, elemente de mărire proprie, dacă pornirea de a face istorie, pornirea oarbă și primordială, ne-ar fi aruncat irezistibil în vârtejul universal.
Constantin Noica în Pagini despre sufletul românesc
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trei lucruri ne pot lăsa indiferenți: politica, istoria și timpul. Tot ce e bun, tot ce e cultură iese din timp.
Constantin Noica în Carte de înțelepciune (1993)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De obicei, istoria e făcută pentru a salva trecutul, nu pentru a-l compromite. Nu procedează în orice caz așa istoricul științelor? Ceea ce-l însuflețește, mai presus de toate, este o hotărîtă groază față de neadevăr, grija de a nu lăsa pe oameni să creadă că au îndărătul lor doar ani de superstiție și de absurdități. De aceea el se va apleca atent asupra trecutului, va cîntări fiecare înțeles și subînțeles, iar doctrina ce va pune de preferință în lumină va fi cea care-i va părea a constitui, mai bine decît oricare alta, o prefigurație a viitorului.
citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Academia e școala lui Platon. Liceul e al lui Aristotel. Perfect. Filozofie de tip înalt de o parte, filozofie de gimnaziu, de alta. Istoria e dreaptă.
citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toată lumea întrezărește ceva, în haosul de azi. Numai istoricul nu înțelege. Se refugiază în trecut, fiindcă i-e frică de prezent. Atâtea istorii care ar putea fi, în locul uneia singure cu care e deprins el!
citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce curios rol are "valul" în istoria românească; valul lui Traian și alte valuri. In
fond valul e simbolul mișcării; la noi însă s-a staticizat și a devenit zid de apărare. Inceputurile românești constau în încremenirea valurilor.
Constantin Noica în Jurnal filosofic (1944)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce reprezintă Mircea Eliade în cultura veacului al XX-lea poate fi arătat, în primul moment, doar prin comparație. La capătul celor 12 volume din Ramura de aur, Frazer declara că istoria omului este un șir de crime și stupidități. La capătul unui inventar al credințelor omenirii, la fel de autorizat dacă nu de vast, Eliade afirmă: totul a avut sens.
citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somnul în istoria românească. Densușeanu arată undeva că în secolul al IX-lea nu se întâlnește decât un cuvânt care poate fi românesc, "Câmpulung". În secolul aș XI-lea cuvântul "cocora". În secolul al XII-lea doar cuvântul de "crez" sau "creț". Câte un cuvânt pe secol! O, Doamne, ce încet ne mișcăm.
(Uneori e frumos totuși: Ieremia Vodă nu iese din biserică până la sfârșitul liturghiei, deși i se vestește apropierea dușmanului de Suceava. - Să aibă și el dreptate?)
citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem filozofic pentru S
III
Voi, dragii mei, visați pentru noi libertate, măreție și îndrăznire,
ca în lumile unde cerul e sus. Noi căutăm ceva care ni se pare
mai adânc decât libertatea. Am numit-o necesitate.
O putem numi ciobul de cer din noi.
Îi mai putem spune intrarea noastră în rost, de sine rostirea.
Ce drept la afirmare au inșii? Ce drept au popoarele, ne-am întrebat striviți sub nedreptate?
Și văzându-ne puținătatea și goliciunea ca Adam și Eva după păcat,
pentru noi după păcatul celor douăzeci de ani de neatârnare, ne-am spus:
Poate că nu avem nici un drept, poate că suntem o pășune a istoriei.
...
poezie celebră de Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când îi aud vorbind despre România eternă, așa, fără nici o determinare, fără ancorare în istorie, îmi aduce aminte de "Franța eternă" din 1939. Și slavă Domnului, dacă avea o țară dreptul la eternitate era Franța.
Dar ce înseamnă etern? Trebuie să fii ceva, să CREZI în ceva. Chiar un creștin e ceva anumit: catolic, ortodox, copt. Cine spune: "Cred în România de totdeauna" vorbește la fel cu cel care spune - și există câțiva - "sânt creștin pur și simplu." Ortodox? Nu, creștin, în genere. Protestant, atunci? Nici asta, creștin.
N-ar fi de mirare să adauge: e o perspectivă FILOZOFICÃ a creștinismului. Ofensând filozofia - știința "generalităților", nu? - și ofensând creștinismul.
citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu dacă și în alte părți Psalmii Vechiului Testament s-au citit la fel de mult ca la noi. În orice caz, eternitatea românească despre care vorbesc este de acest tip. Nu o plenitudine istorică, nu realizări majore pe care neamul nostru nici n-ar fi avut când să le înfăptuiască dau garanția duratei; ci sentimentul că, în fond, există un plan față de care toată frământarea istorică este irosire și pierdere. Dar - și aici e aspectul nou față de tânguirea biblică - neamul românesc e și el, într-un fel, solidar cu acel plan neschimbător. I se întâmplă și lui multe, se frământă ceva în marginea lui, în inima lui, peste trupul lui chiar dar el rămâne neschimbat. "Trece și asta" e una din cele mai curente vorbe românești. Neamul nostru rămâne pentru că și el participă, în felul lui, la eternitatea ființei.
Constantin Noica în Pagini despre sufletul românesc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Constantin Noica despre istorie, adresa este: