Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Constantin Rusu despre plâns

Dorul meu

Singurătatea o cânt sub clar de lună
și alung norul ce dă lunii umbre reci,
un sărut ziua de mâine vrea s-o pună
pe dorul potecii pe unde poți să treci.

Și mi-am învelit ale mele doruri
cu taina lacrimii din rugăciune,
cu scânteia picăturilor de rouă,
care dă îngerilor înțelepciune.

Cu versuri am șters rujul surâsului,
iar nopțile uitate le-am ținut la ușă,
în doruri amețite de furtună
și finaluri împrăștiate în cenușă.

Eu dorul l-am cules din bucuria
romanței, horei și doinei românești
și nu pot s-ascund cuvinte-n inimă,
sau să le pun în posomorâtele povești.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Soaptele vietii" de Constantin Rusu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -16.38- 11.99 lei.

Textele de mai jos conțin referiri la plâns, dar cu o relevanță mică.

Zeița cu părul de soare

Suflet taciturn ce-și caută azi muza
am rămas în așteptarea singurătății,
dar fiorul versului îmi e călăuza
spre dorințele puse-n poarta cetății.

Caut mereu zeița cu părul de soare,
nu am veșmântul aripii și-i aduc în dar
un bec s-o lumineze și o lumânare
prinse prin negura timpului în calendar.

Am pus lângă fulgii cuvintelor rostite
crinul care deschide lumina nopții,
strângând boabe de rouă cu flori împletite
pe gândul ce deschide pleoapa dimineții.

Pe zeița cu părul de soare poți s-o vezi,
pe scările spre cer îmi trimite șoapte
și îmi spune că plâng noaptea cu lacrimi de zi,
iar ziua plâng zadarnic cu lacrimi de noapte.

poezie de (1 septembrie 2010)
Adăugat de Constantin RusuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Învăț din stele

Dacă rupi o buruiană din lutul uscat
atunci lutul plânge și buruiana moare?
Dar răspunsurile le-am cunoaște imediat
de-am avea printre stele o învățătoare.

Și totuși îmi apare de nicăieri un semn
printre ramuri ce-ascund cuvinte împletite,
într-un proverb uitat pe o cruce de lemn
lângă frica înghețată de vise uimite.

Din cuvântul adus la marginea tăcerii
de valurile lăsate pe unda lacului,
am ales din șoaptă lumina mângâierii
și frunzele uscate din genele izvorului.

Ecoul cu iubirea din vers eternitate,
are taina culorilor răsărind sub pleoape
și prin aripi pe cuvânt și zâmbete uitate
chem amurgul dar răsăritu-i mai aproape.

poezie de (noiembrie 2010)
Adăugat de Constantin RusuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uragane de seară

Vântul șuieră peste zăpezi în vară,
apele sunt mai mari decât aseară,
poduri cad, copacii nu au ramuri,
e vijelie, casele nu mai au geamuri,
averile se sfâșie într-un tumult,
doi ochi ascunși mă roagă să-i ascult.

Chiar marea blândă devine inamic,
sunt atâtea că nu mai este nimic,
plâng florile, izvoarele sunt râuri,
pe ape vin trei pui pe două scânduri,
un acoperiș în vale o să ajungă,
clopotul cântă din lovituri în dungă.

Cuvinte alese latră fără adaos,
rimele se bâlbâie într-un haos,
prin amalgamul de nori neobosiți,
unde de minute suntem părăsiți.

Din ochii triști mai cerem o secundă,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe cărări...

Pe cărarea învelită cu amintiri
caut un luminiș în mine nu pe drum,
aud șoapta ploii lângă lacrima mea
pusă în gândurile pierdute acum.

Când alunec pe tomberoane de idei
umbrele toate nu se văd niciodată,
nu mai vor s-apară nici un fel de poame
și numai lupii mai țin foamea uitată.

Pe cărări eu aștern secunda nu anul
și rog o doină din vise să-mi aprobe
struna de vioară cu acorduri calde,
să nu mai bat trotuarele ca pe tobe.

Azi văd copite în nisip, sunt în deșert,
cu mine e doar umbra, vorbesc cu luna,
singurătatea plânge singurătatea,
dar vreau cărări iubite întotdeauna.

poezie de din Rânduri pentru gânduri (august 2011)
Adăugat de ConstantinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nici nu mai inteleg...

Cu uimirile mele îmi zugrăvesc odaia,
eu nu cer, eu caut iubirea, nu hărmălaia,
îmi spăl picioarele în noroi și plânge baia,
foamea mi-o țin într-o bancă, la fel și tigaia.

De mult m-am ascuns pe malurile din Mamaia,
pe spuma valului o tobă-și punea bătaia
și norii pictați pe cer voiau să aducă ploaia,
iar unii făceau medalii de aur cu pagaia,
dar alții căutau să fure soarelui văpaia.

Nimic nu am înțeles din lumea aia.

Și azi când munților înalți le plânge creasta,
iar brazii falnici sunt puși să părăsească coasta,
când anonimii își ornează cu pene țeasta,
pentru că nu li s-a spus cât mai ține năpasta
și deși peste noapte au închisă fereasta,
nu pot să creadă că îi mai înșeală nevasta.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubire, iartă-mă

În orașe nu mai plouă
de trei ori pe săptămână,
nu am jucării stricate
și iarna parcă se amână.

Pietonii plâng pe stradă,
zânele frumoase curg,
iar trompete de paradă
pierd fanfara din amurg.

Clopotele cer zadarnic
trilurile de ciocârlii.
sunt un singuratic darnic,
aș da tot dar tu nu vii.

Mi-e pusă umbra într-un plic,
dar te-ai ascuns fără adresă,
al meu suspin nu îl despic
și nu am să-l ascund în presă.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Pentru a recomanda secțiunea cu Constantin Rusu despre plâns, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info