Corneliu Sofronie despre moarte

Mă, oameni buni, oameni buni, muri moş Arvinte... Să dusă cam repede că vedeţ iel cam beu mult... că d-aia mi-e frică mie şi cu Gheorghe... că-i zâsă doftoru că dacă mai biea moare, şî iel o ţîne p-a lui: că iel moare dacă nu biea. Da săraca Frusina, zîc de nevasta mortului, plânsă iea ce plânse, da p-ormă dădu să se zbuciume ca şopârla,... că trebuia să-ngroape mortu. Să vedeţ lucru dracului, oameni buni. Că-i zîsă primariu lu Frusina să nu mai cumpere coşciug de la Moş Andrei, că nu-i ieuropean... Că cică moş Arvinte dacă muri acu dupe anu nou, ie primu mort european din satul Zgârla. Aşa că, zîsă primariu, înmormântarea lui moş Arvinte trăbuie să fie ca o sărbătoare pentru satu nostru. Că fanfara când îl duce pă ultimu drum, o să-i cânte Imnu Ieuropii.

citat din filmul serial Varvara, "Greu e, Doamne, cu Europa asta!" de Corneliu Sofronie (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţe, poate bucurie
Aceeaşi oglindă pustie
Când moartă, când vie...
Lacrimă târzie

catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne naştem, plângând
Trăim ţipând
Cum am putea cu-astfel de muze
Muri cu zâmbetul pe buze?

catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adunând viii cu morţii
Din trecut, din viitor
Tragic sau cu mult umor
Viaţa e cobaiul sorţii

catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba română

Limba noastră - cruntă soartă
E ucisă zi de zi
De-agramaţi, şi-astfel va fi
Prea curând o limbă moartă.

epigramă de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul lebedei

Când priveşti aripile-i înfrânte
Poţi în multe feluri a gândi:
Ea cântă ştiind că va muri?
Sau muri fiindcă-ndrăzni să cânte?

epigramă de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partidelor (parodie epigramatică după George Lesnea)

Partidul e-n toate, sunt toţi cei ce-au supt
O ţară tot mai săracă sub soare
E-n pruncu-avortat şi în omul corupt
E în speranţa ce zilnic ne moare

epigramă de Corneliu Sofronie, după George Lesnea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catârul. Epitaf

Mereu, mereu capsat
Şi într-o doară
S-a încăpăţânat
Subit, să moară!

epitaf epigramatic de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de dragoste după cel de-al treilea război mondial

Iubito n-avem nici un nume
Doi prieteni buni, veniţi la mal
Nu ne-am lăsat ucişi de Lume
Nici de războiul mondial

Ne-am tras la loterie sorţii
Şi-am înviat devreme-n zori
Am pus iubirea-n calea morţii
Şi am ieşit învingători

Tu eşti de-acum o Evă dulce
Iar eu doar un Adam stingher
Ce-aşteaptă noaptea să îşi culce
Firavul trup pe-un colţ de cer

Suntem doar noi pesemne-n Lume
Dintre iubirile ce-au fost
Şi ne minţim c-avem un nume
Şi ne minţim c-avem un rost

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ave Maria

Nimic din tot nu ne mai place
Şi ne-a cuprins melancolia
Războaiele nu ne dau pace
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Semnăm tratate pentru moarte
Şi mii de morţi sunt mărturia
Când însăşi viaţa ne desparte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Şi nu mai punem preţ pe carte
Şi am ucis copilăria
Privim în gol tot mai departe
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Nu mai visăm în miez de noapte
Căci prea ni-e slută omenia
Ne pleacă îngerii din şoapte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog la crematoriu (În ţara în care votează şi morţii)

În mână cu cenuşa funerară
A întrebat, ştiind că-i oportun:
- Pe ăsta în ce urnă vreţi să-l pun?
- Pune-l şi tu în urna-electorală!

epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată revelatia! Psihologul constientizează din ce în ce mai mult că obiectul său de activitate, indiferent dacă această activitate se referă la individ sau la organizaţie, este incertitudinea. Este jocul de-a râsu'–plânsu'! Omul contemporan este în acelaşi timp un dr. Jekyll şi un mr. Hyde. In acelaşi om fac casă bună Mareţia cu Nimicnicia, Clipa cu Eternitatea. Viaţa cu Moartea. Sănătatea cu Boala. Adevărul cu Minciuna. Cine invinge?

Corneliu Sofronie în Măsură pentru Diavol şi bunul Dumnezeu (2003)
Adăugat de Victor teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada unui român mic (după: Balada unui greier mic de George Topîrceanu)

Peste case zgribulite
Peste drumuri zdrenţuite
A venit aşa deodată
Vestea cea întunecată

Slabă şi zăludă, lungă
Atingând omul la pungă
Galbenă ca un mălai
Pe român să îl ajungă

Vine tocmai de departe
Risipind în evantai
Indexare
Fabrici moarte
Stropi de tină
Greve, vai!

Vine de la guvernare
Fumegând si-nlăcrimând
Intră la român în casă

[...] Citeşte tot

parodie de Corneliu Sofronie din revista "Mangafaua", după George Topîrceanu
Adăugat de cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mă întorc smerit
În mine ca-ntrun port
Zilnic la asfinţit
M-asteapta - un peşte mort!

catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă-aplec peste pagina scrisă
Dar timpul ţâşneste din carte
Pe fereastra larg deschisă...
În urmă rămân frunze moarte

catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul îşi are originea în naştere, realul în moarte. Lumea adevărului este lumea naşterii continue, lumea realului - a morţii repetate. Vina aparţine realului şi este accidentală, întâmplătoare, păcatul aparţine adevărului şi el există ca necesitate. În lumea adevărului sălaşluieşte păcatul. Păcatul poate fi iertat doar de Dumnezeu, pentru că păcatul este cerul. Iar Dumnezeu este Ultimul Observator şi întruchiparea Adevărului Absolut. Dumnezeu este Adevăr, iar nu Realitate.

Corneliu Sofronie în Sensuri, Gândindu-l pe Nichita
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!