Cristian Neagu despre viaţă

Viaţa a demonstrat că, în orice domeniu, pasiunea surclasează diploma.

citat din Cristian Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parcurs

Am strigat: "viaţă"!
şi gura mi s-a umplut
de laptele mamei
apoi,
cu umerii
încărcaţi de responsabilităţi,
cu genele grele
de nesomnul copiilor,
cu sufletul
plin de deznădejdi,
cu inima
îndurerată de răni
vin la Tine
iar tu mă înveţi
că moartea este
singura certitudine a vieţii
ori că...
durerile
nu stau în viaţă
când inima

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Neagu din Academia de poezie (9 noiembrie 2018)
Adăugat de Cristian Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram...

Eram şi carne şi pământ
Eram o şoaptă de pârâu,
Dar în contextul absolut
Rodisem într-un spic de grâu,

Eram iluzia compactă
A unui fapt redat în sine,
Eram renaşterea la vatră
Şi mai eram... gustul de pâine,

Eram probabil prin ispită,
-sub auspiciul de erată-
O viaţă tristă, risipită
În rame cu natură moartă.

poezie de Cristian Neagu din Academia de poezie (9 septembrie 2015)
Adăugat de Cristian Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai treci din când în când prin viaţa mea...

Dacă un gând fărâmiţat de piatra uitării
În izvor de lacrimi se va transforma,
Vei auzi cântecul neterminat al mării
Trecând din când în când prin viaţa mea.

Dacă mai poţi privi aceeaşi stea
De noi aleasă-n noaptea marilor iubiri,
Mai treci din când în când prin viaţa mea
Ca pe-o alee a unui parc cu amintiri...

De vei auzi un fel de chemare
Din adâncuri de trecut, de undeva,
Răspunde învechitei răni, ce încă doare,
Trecând din când în când prin viaţa mea...

poezie de Cristian Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noiembrie

Deapănă văzduhul ceţurile dese
În somnolenţa amorţirii policrome;
Vecernii cu struguri stafidiţi pe mese
Cădelniţează-n lume tămâie de noiembre.

Şi parcă o simfonie pătrunde confuză
În spirit enigmatic de brumar;
Discret - printre ramuri - mai cade o frunză
Precum fila vieţii din calendar.

Fantasmele unei nunţi de odinioară
Cu floarea miresii la guler de vânt,
Colindă pe brumă descântând de seară
Fruntea cerului, nouri picurând.

O tulburătoare nostalgie se închină
La icoana toamnei; simultan,
Rugându-se ca peste lume să revină
Parfum de gutui, aşezate-n geam.

poezie de Cristian Neagu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Ciulniţa

Un şuierat prelung anunţă gara,
Prin compartimente duhneşte a rachiu
Şi parcă trenu-i beat, purtând povara
Ţăranilor, întorşi acas' târziu.

Atraşi irezistibil de unica schimbare
Stau curioşii pe rusticul peron,
Şi cinci minute parcă-i sărbătoare
Zărind o altă lume, vagon după vagon.

Din loc în loc se înalţă semeţi,
-întregind decorul tot mai deprimant-
Ciulinii ţepoşi cu bulbi violeţi,
Printre spaţii de cale ferată, către sat.

Oamenii-s aceiaşi, noroiul mai proaspăt,
Cererea frecventă este... o ţigară;
N-au alternativă, dar s-au resemnat
În obscuritatea vieţii de la ţară.

poezie de Cristian Neagu (26 decembrie 2010)
Adăugat de Cristian Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!