Citate despre Cristofor Columb și moarte
citate despre Cristofor Columb și moarte (inclusiv în versuri).
Descoperirea Republicii Moldova
Un Columb pașii își poartă
Printre moldovenii mei
Și notează despre ei:
"Sunt latini! Au limba... moartă!"
epigramă de Efim Tarlapan din Îngerii din cerul gurii... (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea face parte din viață, domnii mei, însoțindu-ne cuminte în fiecare clipă încă de la venirea întâmplătoare pe lume, punând stăpânire pe noi pe nesimțite, și atunci când bem, și atunci când călărim vreo muiere focoasă ori bicicleta, ca Gheorghe, și când suntem deznădăjduiți, cu lacrimile șiroind pe obrajii mai scofâlciți sau mai întinși, loviți de vreun necaz, pe care bineînțeles că-l socotim o pedeapsă nedreaptă, dar și atunci când, din vreun motiv ușuratic, ne simțim fericiți ca un dulău de măcelărie sătul. De dus, ne ducem cu toții, s-au dus și Cezar și Vespucci și Antoniu și Columb, doar n-om rămâne felcerul și cu mine, însă ocolim să vorbim despre asta, socotindu-l mai degrabă un lucru care li se întâmplă doar altora, iar faptul că buna mea soție se îngrijește încă de pe acum de liniștea mea de după, nu poate decât să mă mulțumească.
citat din romanul Livrescu de Mihail Soare (octombrie 2014)
Adăugat de Daniela Mercan-Pepino
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Cristofor Columb și moarte, dar cu o relevanță mică.
Vasul fantomă
(lui Constantin Tonegaru)
În port a ancorat un vas fantomă
Cu trei catarguri frânte
Și cu prora
Zdrobită
Și desfigurată, ca un craniu
De sinucis intrat în comă...
Îl recunosc!...
Pe puntea lui, odată,
Am navigat cu Cristofor Columb
Spre insula cu mine de platină
De aur,
De aramă
Și de plumb...
Și ancorele pline de rugină
Le-am aruncat în rada unui port
Cu apele opace ca opacul
Decolorat al ochiului de mort...
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din România nouă, nr. 1, 1 februarie - 1920
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vladimir
Țopăie morții în cimitir,
Sus e statuia lui Vladimir,
Oasele urșilor saltă-n cavou,
Umblă Columb, în mână c-un ou.
Dansează beat bietul Falstaff,
El nu e fals, nu este grav,
Capul ce joacă nu e tăiat,
Milă îmi este de proful Unrat.
Femei istorie, femei glumind,
Deltele cresc, crime și grind,
Află sub unghii probe legale,
Faptele sunt doar cacialmale.
Masca veseliei a fost furată,
Carnavalul fuse chestie bluffată,
Cad păsări din cer, nu aveau nici aripi,
Mitraliera pare coadă de ghitară.
Zei pe sticlă leagă vorbele, făloși,
Burțile se umflă, iepurii-și fălcoși,
Bustul, salsa, fundul câștigă teren,
[...] Citește tot
poezie de Bori Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe-departe
sunt barcagiul de suflet al corăbiilor
lui Columb...
umbra de vis din călătoriile lui Magelan!
(Descoperirea lumii din afară de noi.)
un verb activat de moartea lumii vechi;
de virajul indolor, prin oceanul Atlantic;
lovirea primei stânci din lumea nouă,
departe, departe, departe...
sunt sutele de mii de vieți asuprite
de revoltele unor aventurieri,
acel fior de adormire din interiorul morții
luminii sufletului în lumina rațiunii,
sau destinul de Villon printre trădări,
sau piperul din India pe care nu l-a
găsit Columb
sunt plânsul sătenilor care-și vedeau
incendiate altarele și satele
în numele unor șosele de asfalt...
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dora Williams
Când Reuben Pantier a fugit și m-a părăsit,
Am plecat la Springfield. Acolo am întâlnit o partidă,
Tatăl său mort de cuarând îi lăsase o avere imensă
S-a căsătorit cu mine când era beat.
Viața mi-a devenit mizerabilă.
A trecut un an și într-o zi l-au găsit mort.
Astfel am ajuns bogată. M-am mutat în Chicago.
După o vreme l-am întâlnit pe Tyler Rountree, un ticălos.
M-am mutat la New York. Un magnat cu părul sur
Devenise nebun după mine așa că încă o avere.
A decedat într-o noapte în brațele mele, știi cum
(I-am revăzut fața stacojie încă mulți ani după aceea.)
A fost aproape un scandal.
M-am mutat iarăși, de data asta la Paris. Eram deja o femeie
Insiduoasă, subtilă, deprinsă cu lumea și cu bogăția.
Cochetul meu apartament de lângă Champs Elysses
A devenit locul de întâlnire a fel de fel de oameni,
Muzicieni, poeți, dandi, nobili;
Acolo se vorbea franceza și germana, italiana și engleza.
M-am căsătorit cu Contele Navigato, de loc din Genoa.
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desnuda
Era unu noaptea, când don Juan a ajuns la Museo Prado.
Trecuseră trei secole.
Morții nu aveau ce spune,
arta o luase pe căi lăturalnice.
Se opri în capătul scării,
se uită la propriul portret,
râse sardonic. L-am auzit.
Afară, gerul tăcea molcom.
Eram doar eu și iubita mea, spaniolă,
vorbeam românește, că tot nu ne auzea nimeni.
Hai să ne dezbrăcăm, propuse ea.
Tablourile din jur păliră,
era numai ea, albă, strălucitoare, intangibilă.
Centaurii pășeau pe vârfuri.
"Piatra filosofală", șopti Desnuda.
Piticul roșu trecu în fugă, ne ură iubire veșnică.
Dar roșul este ucigaș, m-am gândit.
Domnilor copii, veniți și vă înmulțiți.
***************************
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Istoria românilor
(re-zâsă de un oltean)
Niște olteni veniră, napoi și ei, acasă
Și cum se sfătuira, să vină toți în masă,
Că tare le fu dor, de glia strămoșească,
Și-au zâs să facă pod pă Dunărea albastră;
Făcură podul ei, trecură cu avânt,
S-arate că sânt zmei, cu săbiile-n vânt;
C-au zâs: cu mâna goală, să intre ei în sat(?!),
Arată de ocară,... nimic n-au câștigat?
Da' unu' dintre ei, Traian Cartagineanu'
Un craiovean vioi, (pronumele, Olteanu),
Strâgă la ei grămadă, să intre-n goana mare,
Că-ntreaga lor cireadă, trecu... peste hotare,
C'o luară ca nebunii, d'ajunsară-n Ardeal,
Opriți la gardu' stânii, lu' Ghio', zâs Decebal,
(Oltean dă munte, vere!, cu trei pă inventar!!!)
S-a supărat bătrânu' și-a pus mâna pă par...
O luară ei la moacă, jucând în deplasare,
Da' în retur oltenii, făcură un scor mare,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La moartea tatălui meu, Constantin Budoi (poem neterminat)
Ai purtat un nume mare, Constantin, de mare sfânt,
Împărat ce creștinismul răspândit-a pe pământ.
La doi ani orfan de tată, n-ai știut nici cum arată,
N-ai avut copilărie, n-ai avut-o niciodată.
Multe ți-au lipsit atuncea și-ai muncit de mic din greu,
N-ai avut în clasa-ntâia nici pentru creion un leu;
Te-au trimis acasă-n lacrimi, dar pe drumul înapoi
Bóier' Mircea Morărescu te-a văzut plângând șuvoi.
El, aflând motivul care sufletul ți-l zuciuma,
Ți-a dat câțiva lei de școală și el însuși lăcrima.
Alergând la librărie, ți-ai luat creion, cerneală,
Radiind de fericire, te-ai întors apoi la școală.
Te-a crescut a ta măicuță, nu ușor, ci tare greu,
Te-a crescut, din fericire, cu credință-n Dumnezeu.
Chiar de mic, cu dăruire, mama tu ți-ai ajutat-o,
Și pe ea, ca pe o sfântă, tu mereu ai adorat-o.
[...] Citește tot
poezie de George Budoi din Poezii (21 august 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
O altă vorbă a lui Hamlet către duhul tatălui
ceea ce îl îndepărtase pe shakespeare
de hamlet
fiul
prea iubit
pentru care shakespeare a înnebunit într-o noapte
ținându-se de crucea anglicană
dacă există așa ceva
gândind la reverberațiile grecești
după care se pune punct
în viața lui shakespeare
10 ani care nu-s nici invenții
nici fantomatice făpturi gânditoare
marele shakespeare
a asmuțit toată lumea asupră-i
a
m
u
ț
i
n
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Cristofor Columb și moarte, adresa este: