Textele de mai jos conțin referiri la poezie, dar cu o relevanță mică.
Când mă vei căta
Când mă vei căta în floarea de cireș
voi fi din nou plecat la Ieși
să îmi descarc desaga cu priviri
prin cel oraș, sau printre amintiri.
Când mă vei căta pe drum ori pe cărare
voi fi plecat în lumea mea cea mare
iar când mă vei găsi într-un târziu
voi fi trecut prin spinul viu.
Când mă vei căta, voi fi din nou copil
plecat în zarea liberă de nori
acolo unde se pleacă uneori
când ești poet, sau când devii senil.
Când mă vei căta în nemurire
voi fi baraj de hidrocentrală
un paznic al timpului ce ară
spre alte orizonturi, în haina mea de mire.
poezie de Dănuț Cepoi din Din volumul "Picături de memorie", Editura Armonii Culturale
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge, Steaua mea
soției mele Ana la aniversarea zilei de naștere
Ninge fugar, și frumos peste Dămideni
ninge magnific unde e steaua mea;
ici și colo cad fulgi mari de nea
și se aștern pe pământul însetat,
numai eu privesc mereu telefonul
de când te-ai dus de-aici, ai plecat.
Ninge alb, imaculat și pur cum ți-e inima;
ninge pe pământ unde strălucește o stea.
Ca pe o nălucă aș vrea să alung depărtările
când mă gândesc, parcă-au secat mările,
și munții, fiindcă chiar azi e ziua ta!
Ninge an de an, și tu ești tot mai frumoasă;
ninge ne-ntrerupt, peste sat, steaua mea.
Eu stau în fotoliu și-ți compun două rime
în sobă focul arde și nu știu cum s-ajung
acolo unde ești să te pot îmbrățișa!
poezie de Dănuț Cepoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezii, pâine, și lacrimi la masă
motto:
Mi-e dor să pot
să nu-mi mai fie dor de tine.
(Nichita Stănescu)
Poezii, pâine, și lacrimi la masă
cuvinte, otravă, pucioasă
nerăbdare depărtări durere
mă doare surâsul, întuneric, tăcere.
Poezii aș mai scrie cu rouă
pe o frunză putrezită de pace
dă-mi inima-ncoace
s-o scriu cu cuvinte ce plouă.
De pâine mi-i foame și tine
pe un gând ce veneai de acasă
cu zâmbet ascuns în ciorchine
dobândită, pierdută mireasă.
[...] Citește tot
poezie de Dănuț Cepoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Accent nocturn
Din somn te strig s-apari, dar nu te-arăți
și-un cuib eu îmi clădesc din ierburi mute
când pagini de durere nasc fântâni
numai ecuatorul tău s-asculte.
Și-amurguri curg prin fața casei mele,
iar eu în primordială companie
citesc poeme vechi de Eminescu
și ți le dedic pe toate ție.
Din depărtare îți ador icoana
în fir de seară curgător - te pipăi
prin vraja marilor calpestre trec ca caii
fermecătorii, anii noștri. Uită-i!
poezie de Dănuț Cepoi din Din volumul "Picături de memorie", Editura Armonii Culturale
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Dănuț Cepoi despre poezie, adresa este: