Vreau să spun că filmul ar trebui să fie, între celelalte arte, precum este avionul între mijloacele de transport: are posibilitatea să realizeze orice, totul depinde de îndrăzneala inventatorilor. Or, spre deosebire de aviație, cinematografia n-a dovedit până acum decât că nu stă la înălțimea acestor posibilități. E un fel de trupă de infanteriști, aeropurtată.
Demostene Botez în revista Cinema, nr. 10 (octombrie 1971)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prefer însă filmele care îmi dau adevăruri de care fusesem frustrat. Și filmul de ficțiune care-mi dă asemenea elemente îmi poate deveni preferat! Dar asta se întâmplă mai rar. Filmul e artă de delectare prin vedere, și eu îl prefer pe cel care-mi dă aspecte noi de viață, care mă face să cunosc ceva din lumea asta în care am trăit câteva decenii și nu am văzut aproape nimic.
Demostene Botez în revista Cinema, nr. 10 (octombrie 1971)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu se potrivește nici unei firi înclinate spre analiză. Căci filmul mi se pare mai mult o artă a aparențelor, decât a substanței.
Demostene Botez în revista Cinema, nr. 10 (octombrie 1971)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Bruxelles am văzut acum câțiva ani o peliculă (i-am uitat numele), unde erau arătate vreo șase metode de a asasina. Astfel de filme sunt cu miile; s-au difuzat și la noi astfel de produse al căror singur fond «artistic» e arta violenței, în nici un caz calitatea artistică. E revoltătoare ipocrizia cu care difuzorii se făceau a crede că, dacă înving «incoruptibilii», filmul devine subit educativ și asasinatul e operă milostivă. Dar deprinderea omului cu asasinarea facilă, cu minimalizarea vieții, se vede bine unde duce.
Demostene Botez în revista Cinema, nr. 10 (octombrie 1971)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vă mărturisesc că eu până astăzi am rămas un prea puțin convins admirator al cinematografului. Mă interesează doar ca priveliști, ca interioare, ca fizionomii care ating curiozitatea pur și simplu, nu emoția artistică.
Demostene Botez în revista Cinema, nr. 10 (octombrie 1971)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lunga școală a literelor m-a deprins să nu consider literatura altceva decât un etaj superior al vieții, un fel de viață aeriană, între cer și pământ. Filmul, v-am spus, ar putea să reprezinte o viață a slăvilor, cu întâmplări terestre totuși (căci el nu e legat de nimic)... Și nu este...
Demostene Botez în revista Cinema, nr. 10 (octombrie 1971)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În film mă supără sărăcia teribilă a sentimentelor, sau concretizarea lor excesivă. De aici, probabil, marea sărăcie de subiecte, de senzații variate. Încercați să faceți un bilanț și veți vedea că totul se reduce la câteva scheme de război, dragoste, aventuri, comedie, muzică. Este prea puțin (nu credeți?) după trei sferturi de veac!
Demostene Botez în revista Cinema, nr. 10 (octombrie 1971)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt refractar la tot ce-i convenție. Orice convenție mi se pare a fi în realitate o tentativă de a mă înșela. Și încă filmul este în sinea mea protejat, în comparație cu teatrul, care mi se pare o culme a convenționalismului. Nu pot să cred în asigurările unor oameni care vor să mă convingă prin gesturi și mimică de gerul de pe scenă (să zicem) atunci când eu știu că ei mor de căldură, ca și mine, cel din stal...
Demostene Botez în revista Cinema, nr. 10 (octombrie 1971)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Demostene Botez despre filme, adresa este: