Demostene Botez despre gânduri

Viaţa dormitează germinând
Şi o simt în jur, universală,
Într-o nesfârşită oboseală
Şi-n absenţa ultimului gând.

catren de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie

Afară plouă ca şi toamna şi-i urât
Mă uit pe geam ca după tine, şi atât.

În mine toate amintirile te-aşteaptă
De-aceea mi-i privirea stranie şi dreaptă.

Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând,
În mine nu mai este niciun gând.

Vreau să citesc şi-mi cad din mână cărţile;
Mă împresoară chipul tău din toate părţile.

Mâna ce mi-a-mprăştiat părul şi gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile.

Rămân uitându-mă pe geam ca după tine,
Şi tot aştept pe cineva de nu mai vine.

poezie celebră de Demostene Botez din Antologia poeziei simboliste româneşti (1968)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

Afară plouă ca şi toamna şi-i urât,
Mă uit pe geam ca după tine, şi atât.

În mine toate amintirile te-aşteaptă
De-aceea mi-i privirea stranie şi dreaptă.

Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând
În mine nu mai este nici un gând.

Vreau să citesc şi-mi cad din mână cărţile;
Mă împresoară chipul tău din toate părţile.

Mâna ce mi-a-mprăştiat părul şi gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile.

Rămân uitându-mă pe geam ca după tine
Şi tot aştept pe cineva ce nu mai vine.

poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

De când s-a descoperit tiparul, oamenii s-au obişnuit să-şi transmită în mod frecvent gândurile, cunoştinţele, simţămintele prin mijlocirea cărţilor. Acesta e un fapt social intrat în felul de viaţă al oamenilor.

citat celebru din Demostene Botez
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spleen de duminică

Ce-i fi facând pe-acolo unde esti?
Pe-aicea ploua linistit... pustiu...
Cu unghia pe geamul straveziu
Scriu începutul unei vechi povesti.

În jurul mesei fac calatorii,
Neobosit, desi-am pornit de-un ceas.
Vreau parca sa ajung unde-ai ramas,
Desi cu gândul tot te-astept sa vii.

Si-asa, absent, de mult calatoresc
Purtând în minte fericirea noastra...
Le geam o clipa ca sa-mi racoresc
Îmi razam fruntea calda de fereastra.

poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarcere

Ma-ntorn acasă încărcat
Ca o albină,
De soare mult ce-am adunat
Pe dealuri de lumină.

În ochi port pulbere de soare
Şi-n gene,
Am strâns polen mărunt de zare
Ca-n lungi antene.

Şi ca un zbor privirea mea
Pluti pe zare;
Gândirea nu-mi mai pare grea,
Nu mă mai doare.

Mă-ntorn acuma obosit
Pe-aleie de tei.
Port tot pământul nesfârşit
În ochii mei.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amiază de vară

Trece soarele prin mine ca prin geam.
Ce mai sunt? Ce mai am?
Ce-am rămas?
Inima îmi bate, mecanic, ca un ceas.

Câte veacuri oare au trecut
De când stau în soare fără gând?
Oare-s eu acela de la început
Ce-a rămas aicea, ezitând?

Sau lumina asta de la soare,
Scânteind în ochi ca pe izvoare,
Mă petrece înspre negre locuri,
Desfăcând în clipe albe veacuri.

Prin tăcerea cea de foc a după-amiezii,
Eu cu ochii-abia deschişi, ca huhurezii,
Văd cum timpul stă pe loc de mult
Şi ca pe un vuiet depărtat l-ascult.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

Acum în miez de noapte
Poetul se deşteaptă
În mine, ca un om.
E ca un "alter-ego"
Desprins de trupul meu,
Născut din taina-mi neagră
Pe care n-o-nţeleg.
Şi el vorbeşte singur
Şi eu transcriu pe negru
Gândirea lui cu duhul
Din care se încheagă:
Un conţopist pe care
În şoaptă l-a trezit
Să nu-i tulbure visul.
Poetu-ncet dictează
În limba-i de fantomă,
Poem din altă lume
Ce-o ştie numai el.
Glas surd şi somnambulic
Înfăşură în vată

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Demostene Botez din Almanahul Literar 1970
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!