
Moartea e dulce pentru cei ce suferă.
Dimitrie Bolintineanu în Elena
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!



E frumos a muri înaintea celui ce iubim!
Dimitrie Bolintineanu în Elena
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rovina
- Pentru țara noastră însă noi murim!
În amoru-i tânăr inima mărim!...
distih de Dimitrie Bolintineanu din poemul Rovina
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rovina
Mircea cu românii pe străini a stins.
Moartea lor e crudă - Baiazid învins.
distih de Dimitrie Bolintineanu din poemul Rovina
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ziua bună la țară
Țară dulce și frumoasă,
Tu, ce-ai fost gloria mea,
Eu mă duc, fii sănătoasă!
Nu știu de te-oi revedea.
Dar ce-mi pasă oare mie
Dacă pe pământ străin,
Dacă în călătorie
Moartea îmi va zice: vin'!
Vai! în sânu-ți dulce, oare
Sunt eu mai puțin străin
Când pe toată ziua moare
Visul sufletului lin?
...
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cântul III Egiptul
Vedeți acea câmpie ce moartea a coprins?
Aici a fost cetatea heroului ne-nvins...
distih de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Dumnezeu, care a creat moartea, i-a dat pentru soață uitarea. Uitarea este bunul suprem al vieții noastre. Ea vindecă rănile inimilor.
Dimitrie Bolintineanu în Elena
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ziua bună la țară
Țară dulce și frumoasă,
Tu, ce-ai fost gloria mea,
Eu mă duc, fii sănătoasă!
Nu știu de te-oi revedea.
Dar ce-mi pasă oare mie
Dacă pe pământ străin,
Dacă în călătorie
Moartea îmi va zice: vin'!
Vai! în sânu-ți dulce, oare
Sunt eu mai puțin străin
Când pe toată ziua moare
Visul sufletului lin?
Iară se ridică norul.
Vasul tău nu este-n port,
Vânturi rele ca și dorul
Către negre stânci te port.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu din volumul: Reverii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Viața este tristă, și restul e agonia morții. Omul nu este creat pentru lungi suferințe, ci pentru o zi de mulțumire. Amar aceluia ce nu poate să înțeleagă acest secret. El va fi pedepsit prin suferințe fără repaos.
Dimitrie Bolintineanu în Elena
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!


Popa Stoica
Pe o vale verde, sub stejari bătrâni,
Trece popa Stoica cu trei mii români.
Luna plină-nalță discul ei pe munte,
Stoica stă la masă cu cei mai de frunte.
Acolo eroul, oaspeții beau vin,
Pentru a lor țară ei pe rând închin.
Un sol turc ajunge, ș-astfel le vorbește:
"Cu cincizeci mii oameni pașa vă lovește,
Armele depuneți, primiți a vă da,
Căci cu caii numai vă vor sfărăma.
Padișahul viața vouă dăruiește."
Însă popa Stoica astfel îi vorbește:
"Fiii României nu dau arma lor
Fără să se bată. Ei cu dânsa mor."
Zice, sună-n cornuri. Cei trei mii s-adună.
Ei se bat în noapte la raze de lună
Când pe cerul negru zorile resfir
Coamele de aur și de trandafir,
Caii peste câmpuri de turci învelite
Înotau în sânge până la copite.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu din Ștefan cel Tânăr Vodă (1872)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mihnea și Baba (dupe o tradiție)
I
Când lampa se stinge la negrul mormânt
Atinsă de aripi, suflată de vânt;
Când buha se plânge prin triste suspine;
Când răii fac planuri cum au a reține
În barbare lanțuri popolul gemând;
Când demoni și spaime pe munți se adună
De urlă la stele, la nori și la lună,
Într-una din peșteri, în munte râpos,
Un om oarecare intră curagios.
II
În peșterea Carpaților
O oară și mai bine
Vezi templul pacinaților
Ce cade în ruine.
Aci se fac misterele
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Să luăm lucrurile cum sunt. Să nu pierdem din vedere că acel ce ne-a dat viața nu ne era cu nimic dator. Lumea poate să fie mai rea decât o credem noi; dar asta nu este un cuvânt ca să ne pierdem curajul și să chemăm moartea!.. Câte lucruri bune ne rămân a face! Și câte lucruri bune ne sunt iară, ca să ne mângâie de cele rele. Ești nedrept și insulți providența când te plângi astfel de viață!
Dimitrie Bolintineanu în Manoil
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!


Muma lui Ștefan cel Mare
Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,
Unde cură-n poale un râu mititel,
Plânge și suspină tânăra domniță,
Dulce și suavă ca o garofiță;
Căci în bătălie soțul ei dorit
A plecat cu oastea și n-a mai venit.
Ochii săi albaștri ard în lăcrimele
Cum lucesc în rouă două viorele;
Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,
Rozele și crinii pe față-i se-ngân.
Însă doamna soacră lângă ea veghează
Și cu dulci cuvinte o îmbărbătează.
Un orologiu sună noaptea jumătate.
În castel în poartă oare cine bate?
- "Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;
Eu, și de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată:
Mica mea oștire fuge sfărămată.
Dar deschideți poarta... Turcii mă-nconjor...
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mărioara
"Dragul dulce-al vieței mele
La oaste s-a dus,
Și de-atuncea soare, stele,
Toate au apus!
Mâna mea l-a lui plecare
Calu-i a-nfrânat.
Și-ntr-o dulce sărutare
Inima mi-a dat."
Astfel cântă Mărioara
Dup-al ei iubit,
Și pe față-i lăcrimioara
Dulce a-nflorit.
Însă iată că sosește
Mândrul ei amor
Și în noaptea ce domnește
Spune al său dor.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!


La România
Astfel cum se-nclină crinul
Fără viață și color,
Când un vierme-i roade sânul
Fraged și desfătător;
Astfel, dulce Românie,
Tu începi a te fana,
Și nimic n-aduce ție
Viața și mărirea ta!
Dragă, moartea locuiește
Chiar în sânul tău frumos.
Unde mergi ea te-nsotește;
Orice faci e de prisos.
Când în dorul ce te-abate
Tu încaleci să combați,
Un fiastru urcă-n spate
Și iți zice să abați!
Când pe râul organizării
Vasul tău vrei a-l purta,
Un fiastru, al pierzării,
Pune mâna-n cârma sa.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la moarte, dar cu o relevanță mică.

Preda Buzescu
De trei zile lupta n-a mai încetat
Și tătarul pare c-a înaintat.
Dar Buzescu Preda vede cu durere
Floarea României ce pe vale piere.
Trece înainte pe un cal în joc
Ce varsă din ochii-i flacăre de foc.
Strigă cu tărie cetelor zdrobite
Ce la glasu-i mândru se întorc uimite.
Iată că nepotul hanului tătar
Trece pe-un sălbatec, ager armăsar.
Unde se arată pe întinsa vale
Prin oștirea noastră își deschide cale.
Iar Buzescu Preda cum îl întâlni,
Îi ieși-nainte și-astfel îi vorbi
"Dacă nu ți-e frică și-ai credință-n tine,
O, tătare! vino să te bați cu mine!"
Ei descălecară atunci amândoi
Și se iau la luptă ca doi juni eroi.
Ochii tuturora cată cu mirare
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Fata de la Cozia
Trâmbița răsună sus pe coasta verde;
Armia lui Țepeș printre brazi se pierde.
- "Iată! strig vitejii, mândrul căpitan
Ce-a ucis cu mâna-i pașa musulman!"
Domnul îl sărută și cu bucurie:
- "Spune-mi, vrei tu aur, ranguri sau soție?
Dacă vrei avere, da-ți-voi cât vei vrea;
Dacă vrei soție, da-ți-voi fata mea!"
- "Doamne! nu voi aur, nici onori deșarte:
N-am venit în lupte sa-mi trag așa parte;
Plângerile țării brațul mi-a-narmat;
Pentru-a ei scăpare astăzi m-am luptat.
Iar de este vorba să-mi dai soțioară,
Află că eu însumi sunt o fetișoară!"
La aceste vorbe junele frumos
Coiful își aruncă, păru-i cade-undos.
Toată adunarea vede cu răpire
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ziulé
E timpul cînd pe valuri eterul înstelat
În toată-a sa podoabă se scaldă în tăcere,
Cu murmur dulce vîntul adoarme legănat,
Iar inima mi-e plină d-amor și de plăcere!
Și timpul urmă cursu-i de roze împletit.
Oh! să sorbim din unda plăcerii ce se duce!
Vezi, noaptea e frumoasă, Bosforu-mbălsămit!
Să ne-mbătăm de viață, amanta mea cea dulce!
Amoru-ți mă răpește! Iar ochii dulci ai tei,
Mă-mbată de plăcere, robesc a mea cățare.
Suflarea gurii tele e frageda suflare
Ce răspîndește gura amabililor zei.
Plăcerea se-nsoțește cu crude suferinți
Așa cum pe mormîntul frumoaselor fecioare,
Cu lacrimile calde ce vărs triștii părinți,
S-amestecă ghirlande de flori desfătătoare.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Dimitrie Bolintineanu despre moarte, adresa este:
